Clasificarea Tesuturilor Vegetale dupa Forma si Grad de Diferentiere Celulara

Imagine preview
(8/10 din 4 voturi)

Acest referat descrie Clasificarea Tesuturilor Vegetale dupa Forma si Grad de Diferentiere Celulara.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 5 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Biologie

Extras din document

Tesuturile vegetale- o grupare de celule care au aceiasi forma si structura si care indeplinesc aceleasi functii. Tesuturile sunt specific plantelor pluricelulare si s-au format in urma procesului de diferentiere celulara. De la celula ou sau zigot prin diviziune si prin modificari morfologice, biochimice, fiziologice se formeaza tesuturile definitive specializate. Procesul este coordonat genetic sau hormonal dar si de factori externi , de mediu. Tipuri de tesuturi: 1) Dupa forma celulelor: - a) parenchimuri- din cellule izodinamice, cu pereti celulari subtiri si cu spatii intercelulare. -b) prozenchimuri- din cellule lungi, cu perrti celulari ingrosati, lignificati. 2) Dupa origine: - a) primare - b) secundare 3) Dupa gradul de diferentiere a celulelor plantele au: - tesuturi embrionare sau de diviziune- meristematice - tesuturi definitive- din cellule differentiate cu forma si structura dupa functia la care s-au adaptat. 4) Dupa rol: - tesuturi meristematice - tesuturi de aparare - tesuturi fundamentale - tesuturi mecanice - tesuturi conducatoare - tesuturi secretoare - tesuturi sensitive Tesuturile meristematice Formate din cellule mici, fara spatii intercelulare, cu citoplasma bogata in ribozomi, mitocondrii, dictiozomi, cu vascuole mici si numeroase, cu un perete cellular subtire si au o capacitate ridicata de diviziune. Sunt singurele tesuturi in care pot fi observate celulele in diferite faze ale mitozei. Embrionul este format la inceput numai din meristerm primordial. Pe masura ce planta se dezvolta, majoritatea celulelor se specializeaza si nu se mai divid. Raman cateva cellule meristematice primordiale in varful radacinilor, tulpinii si ramificatiile acestora, alcatuind aplexul acestor organe. Din ele deriva meristeme primare, cu un inceput de diferentiere, care asigura cresterea in lungime. Denumirea lor de meristeme apicale indica pozitia lor in varfurile de crestere. La unele familii (graminee) exista meristeme primare intercalare, deasupra nodurilor tulpinii. In unele cazuri, celulele tesuturilor definitive redobandesc capacitatea de diviziune si astfel apar meristeme secundare, care sunt situate in afara axului organelor ( meristeme laterale) pe doua cercuri concentric si asigura ingrosarea secundara a radacinii si tulpinii ( cambiul, felogenul , periciclul). Dupe origine si gradul de dezvoltare se clasifica in: 1) meristeme primordiale: - origine in celula ou, localizate in apex la plantele mature, se divid continuu si se numesc celule initiale, generand celule derivate , care formeaza meristeme primare. 2) meristeme primare: - situate in aplexul tulpinal si radicular - se clasifica in :- protoderma, genereaza epiderma si rizoderma - procambiu, va forma tesuturile conducatoare si mecanice - meristemul fundamental, genereaza tesuturile fundamentale - caliptogenul, numai in radacina si va forma calipta sau scufia - aceste meristeme vor forma prin activitatea lor structura primara a organismului, intalnindu-se la monocotilodonate pe tot parcursul vietii, iar la dicotiledonate numai un timp relative scurt. 3) meristeme secundare- din tesuturile definitive, care capata proprietatea de a se divide, devenind iarasi tinere, procedeu numit dediferentiere. a) cambiul- se formeaza pe seama procambiului sau in mod secundar pe seama parenchimului razelor medulare, celulele cambiului se divid periclinal rezultand cellule liber secundar spre exterior , lemn secundar spre interior si raze medulare. Din cand in cand au loc si diviziuni anticliniale, care asigura marimea circumferintei inelului cambial. b) felogenul- la periferia tulpinilor sau a radacinilor, din tesutiri déjà differentiate; rezulta spre exterior suber, iar spre interior feloderm. Tesuturile de aparare Sunt tesuturi definitive situate la exterioriul organelor si au functia de protective impotriva unor pierderi mari de apa, a leziunilor mecanice, a temperaturilor prea ridicate. 1)Tesuturile de aparare primare: a) epiderma- protejeaza tulpina cu structura primara, frunza si alte organe aeriene( piese florale, fructe) - alcatuita dintr-un strat de cellule parenchimatice fara spatii intercelulare, cu pereti celularei grosi, acoperiti cu cuticula sau ceara. - prezente stomatele si perii - stomatele-inlesnesc schimbul de gaze dintre planta si mediul extern; contin cloroplaste. Celulele invecinate se numesc cellule anexe si iau parte la functia acestora; se gasesc pe ambele fete ale frunzei, ajungand la milioane.

Fisiere in arhiva (1):

  • Clasificarea Tesuturilor Vegetale dupa Forma si Grad de Diferentiere Celulara.doc

Alte informatii

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara- Bucuresti Departamentul pentru Invatamant la Distanta Botanica si fiziologia plantelor- Anul I