Commiphora Wightii - O Potențială Sursă de Compuși Hipolipidemici și Hipocolesterolemici

1.Introducere

Commiphora wightii este o plantă medicinală importantă pentru patrimoniul floristic al Indiei. Medicina ayurvedică o folosește de secole pentru tratarea diferitelor afecțiuni precum artrita, inflamații reumatoide, obezitate și tulburări ale metabolismului lipidic.

Aceasta mai este cunoscută ca și ,,gugul" și a devenit o specie pe cale de dispariție datorită supraexploatării pentru rășina sa (din care se extrage gugulsteronul) asociată cu o creștere lentă a plantei și cu numărul redus de semințe produse. Gugulsteronul este un compus natural cu proprietatea de a scădea nivelul lipidelor și a colesterolului. Medicamentele bazate pe gugulsteron sunt frecvent utilizate în India și Europa.

Gugulul formează o rășină uleioasă ale cărei proprietăți curative și medicinale sunt menționate în scrieri de peste 3000 ani.

2. Distribuire

Commiphora wightii este larg răspândită în regiunile tropicale ale Africii, Madagascarului și Asiei. Este în genere întâlnită în regiuni aride dar în particular în regiunea indiană a deșertului Thar. Pe subcontinentul indian speciile de Commiphora sunt găsite în Pakistan, Baluchistan și India.

3. Biologie

Commiphora wightii (syn. Commiphora mukul, Commiphora roxburghii, Balsamodendron mukul) aparține familiei Burseraceae a cărei caracteristică este prezența canalelor rășinoase în parenchimul scoarței.

Planta este un subarbust care poate atinge 3 m în înălțime, cu ramuri curbate, noduroase ce se termină în spini ascuțiți.

Florile sunt sesile, unice sau grupate câte 2-3.

Frunzele sunt trifoliate iar fructul este o drupă cu un diametru de 6-8 mm care devine roșu la coacere.

Numărul de cromozomi al speciei este 2n=26.

Plantele femele au capacitatea de apogamie (proces de dezvoltare a semințelor fără fecundație, prin proliferarea celulei-ou).

La Commiphora wightii este întâlnit fenomenul de apomixie (formarea zigotului fără unirea gameților). Apomixia are un rol important în specificitatea arborilor tropicali și reprezintă un avantaj când densitatea populației este scăzută.

Gupta, pe baza interacțiunii polen-stigmă, descrie cauza formării unui număr mic de semințe. Deși bobul de polen germinează pe stigmă, pistilul nu contribuie la formarea tubului polinic datorită absenței proteinelor din matricea celulară.

4. Chimia rășinei gumoase

Prezența gugulsteronului diferențiază Commiphora wightii de celelate 184 de specii de Commiphora.

În urma investigațiilor fitochimice s-a stabilit că rășina gumoasă este un amestec de 38,5% rășini, 32,3% gumă, 1,45 % uleiuri volatile, 19,5 % minerale, 3,2 % materie organică și 3,6 % impurități. În urma separării diferitelor elemente din amestec rezultă o fracție neutră ce conține compuși cetonici 5,13%, principii biologice active ale Z-gugulsterolului, gugulsterolului-VI, Z-gugulsteronului, E-gugulsteronului, gugulsterolului III, gugulsterolului I, gugulsterolului IV și gugulsterolului V.

Rășina uleioasă este un amestec complex și necesită separare treptată. Purificarea implică separarea compușilor solubili (45%) și a compușilor insolubili (55%) cu ajutorul etilacetatului, alcoolui sau a eterului de petrol. Fracția insolubilă are efecte toxice pe când cea solubilă conține gugulsteron și alți compuși capabili să genereze efecte antiinflamatorii și hipolipidemici.

Metoda HPLC a fost propusă pentru determinarea cantitativă a E- și Z-gugulsteronilor din rășina Commiphorei mukul, ser și supliment dietetic. Rășina conține în plus față de acești steroizi și diterpenoide, steroizi derivați din pregnane și colestan și derivați carbohidrați.

În timpul distilării cu abur, rășinele gumoase furnizează un ulei esențial aromatic ce conține monoterpene.