Cultura Celulelor Tractului Reproducator

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Cultura Celulelor Tractului Reproducator.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Zahan Marius

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Biologie

Extras din document

Căile genitale au o importanţă incontestabilă deoarece au rolul dificil de a asigura condiţii propice pentru migrarea gameţilor masculi inspre cei femeli, în vederea realizării fecundaţiei. Totuşi această sarcină nu pare atât de dificilă precum cea de a facilita dezvoltarea embrionilor până la stadiul de fetuşi şi mai apoi “finisarea” lor şi formarea unui organism complex şi complet, apt să se întreţină singur utilizând resurse din mediu. Astfel căile genitale îndeplinesc rolul de ”promotori” ai vieţii.

Datorită rolului important pe care îl au ţesuturile tractului genital, s-a recurs fără întârzieri la încercări de a cultiva celulele de interes pentru a fi mai apoi testate în scopul de a evita apariţia anumitor anomalii sau de a efectua unele “reparaţii” acolo unde este nevoie.

Pentru început vom trata subiectul legat de căile genitale femele. Acestea sunt formate din mai multe segmente, care de la exterior înspre interior sunt: vaginul, uterul şi oviductul.

Oviductul (trompa uterină) are rolul de a capta ovocita după ovulaţie, de a transporta spermatozoizii până la locul fecundaţiei şi de a găzdui acest fenomen. Mucoasa acestui segment este format din numeroase celule ciliate care îndeplinesc rolurile amintite mai sus. Cultivarea acestor celule a presupus disecţia unui cadavru uman si recoltarea organelor genitale. După îndepărtarea fimbriei, celule din zona ampulară şi istmică au fost plasate într-un mediu conţinând 5mM EDTA timp de 40 de minute. După acest tratament, ţesutul ciliat a fost îndepărtat cu o pensetă şi scufundat în soluţie proaspătă Hanks. Celulele au fost apoi dispersate mecanic, formând o suspensie care a fost mai apoi împărţită în mai multe plăci de cultură. Plăcile au fost iniţial “căptuşite” cu o soluţie de 0,01% colagen în acid acetic. Concentraţia finală în fiecare placă a fost de 1-1,5 milioane de celule într-un ml de mediu Waymouth suplimentat cu 20% ser fetal bovin inactivat termic, 30 ml/l soluţie cu 75% bicarbonat de sodium şi 10 ml/l soluţie de penicilină si streptomicină. Culturile au fost incubate la 37°C în atmosferă umidificată şi cu 5% CO2. Rezultatul obţinut a fost pe măsura aşteptărilor, fiind făcute observaţii asupra culturilor zilnic. Astfel în prima zi s-a constatat că celulele oviductale nediferenţiate au început să se dividă, iar după 3 zile aceste celule au început să emită cili funcţionali. În ziua a şaptea de cultură, celulele formaseră deja un monostrat aderent la substrat, format din două tipuri celulare: unul ciliat şi unul secretor. S-a confirmat funcţionalitatea celulelor datorită prezenţei în cultură a unui mucus şi datorită capacităţii cililor de a se mişca cu o frecvenţă de 12-15 Hz.

Fig.1 a. monostratul vizualizat la o magnitudine a microscopului electronic de 700X; b. celulă ciliată aparţinând aceleiaşi culturi.

Această cultură face parte din experimentul pus în aplicare de P. Morales, V. Palma, M. Salgado şi M. Villalon care bănuiau că o parte din spermatozoizi işi pierd acrozomul din cauza acestui ţesut. De asemenea, cultivarea ţesutului oviductal se practică mai nou pentru a asigura condiţii bune de transport embrionilor proveniţi de la indivizi valoroşi în vederea însămânţării artificiale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Cultura Celulelor Tractului Reproducator.doc