Delta Dunarii

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Delta Dunarii.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Biologie

Extras din document

Delta Dunarii este cea mai reprezentativă delta din Europa şi una dintre cele mai complexe din lume. Aceasta reprezintă un obiectiv de mare atracţie prin prezenţa în cadrul ei a unei variate vegataţii şi faune – piscicole si ornitologice. Aici există cea mai bogată şi mai variată faună ornitologică din Europa si anume peste 300 de specii de pasări, unele dintre ele declarate monumente ale naturii si ocrotite de lege.

Un paradis natural se întinde la varsarea Dunarii în Marea Neagra, acolo unde fluviul îsi încheie calatoria de 2 860 km.Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2, din care 3446 km2 se gasesc pe teritoriul Romaniei

Din informatiile invatatilor antici si din studiile zilelor noastre se poate sublinia ca in formarea si evolutia Deltei Dunarii sunt etape mai scurte de 200 - 300 ani in care delta este in retragere, ca urmare a ridicarii nivelului marin si deci a unor faze de transgresiune ale Marii Negre, asa cum se intampla de cel putin 100 de ani incoace. Datorita acestor fenomene, la care se asociaza si scaderea volumului de aluviuni adus de Dunare, delta inregistreaza in prezent cresteri numai in fata gurilor de varsare (in delta secundara a Chiliei 40-80 m/an si a bratului Sfantu Gheorghe), iar intre acestea se observa retragerea tarmului, vizibil de la an la altul (rata medie de 3.7 m/an iar in dreptul Lacului Rosu 17.5 m/an).

Delta Dunarii a evoluat in stransa legatura cu cele trei brate; Sfantu Gheorghe, Sulina, Chilia. Cele trei brate au varste diferite, cel mai vechi fiind Sfantu Gheorghe (cel din sud), si cel mai tanar Chilia (cel din nord).

Apele

Sosita la Patlageanca cu 6400m³/s (in medie), Dunarea se bifurca in doua brate, Chilia la N si Tulcea la sud, brat ce la Cetatea lui Ismail se despleteste in Sulina si Sf. Gheorghe.

Bratul Chilia, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii .De-a lungul sau se insiruie asezarileChilia Veche, Periprava.

Bratul Sulina situat in mijlocul Deltei, are o lungime de 71 Km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii.

Bratul Sf. Gheorghe transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara.

ECOSISTEMELE DELTEI : in interiorul Deltei se gasesc peste 32 de tipuri de ecosisteme dintre care cele mai importante sunt:

- ecosistemul apelor curgatoare: bratele Dunarii, canale si garle;

- ecosistemul apelor stagnante: lacurile, canale impotmolite si unele garle;

- ecosistemul suprafetelor mlastinoase si inundabile (al stufariilor si plaurului);

- stufarisurile inconjoara lacurile pe care cu timpul le invadeaza;

un loc aparte in ecosistem il ocupa formatiunea de PLAUR, care este un amestec de radacini, de stuf, ierburi, resturi organice si sol, de obicei plutitor.

Plaurul este o formatiune specificã stufãriilor masive, plaurul este un strat gros de 1 ? 1,6m format dintr-o împletiturã de rizomi de stuf si de rãdcini ale altor plante acvatice în amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si bãltilor transformându-se în insule plutitoare cu diferite mãrimi care, împinse de vânt, se deplaseazã pe suprafata apei.

In imagine este surprins un plaur plutitor de dimensiuni mici aflat in bataia vantului, navigand la intamplare. Acest ochi de apa s-a format in Lacul Lumina in urma aglomerarii mai multor plauri adusi de vant. Dupa cateva saptamani malul din fundal care pare in imagine foarte puternic s-a desfacut, plaurii fiind impinsi de vant si de curenti apei in alte colturi ale lacului. Aceasta dinamica a plaurilor este foarte periculoasa deoarece pot fi inchise anumite canale, naviagatia devenind foarte anevoiasa.

Vegetatia plaurului diferã de restul stufãriilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvoltã aici în cele mai bune conditii, fiind mai înalt si mai gros. Alãturi de stuf întâlnim rogozul, menta, feriga de apã (Nephrodium thelypteris), cucuta de apã, troscotul, salcia piticã, precum si plantele agãtãtoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeazã coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur trãiesc porcul mistret, câinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

Delta Dunarii este cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri din lume insumand 1560 km2.

Fisiere in arhiva (1):

  • Delta Dunarii.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA IOAN SLAVICI - FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE