Ecosistemul

Imagine preview
(8/10 din 4 voturi)

Acest referat descrie Ecosistemul.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 17 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Biologie

Cuprins

I. ECOSISTEMUL
II. ECOSISTEME MAJORE
2.1. Biomul acvatic
2.1.1. Ecosistemele lentice
2.1.2. Ecosistemele lotice
2.1.3. Apele subterane
2.2. Biomul terestru
2.2.1. Tundrele
2.2.2. Padurile
2.2.3. Deserturile
III. BIOTOPUL
IV. BIOCENOZA
4.1.Structura si analiza biocenozei
4.2.Subdiviziunile biocenozei

Extras din document

I. ECOSISTEMUL

Ecosistemele sunt unitati functionale si structurale rezultate din integrailitatea biotopurilor (habitatelor) si a biocenozelor. Dar biotopul si biocenoza sunt atat de intrepatrunse, separarea lor in spatiu este absolut imposibila. Biotopul fara biocenoza si biocenoza fara biotop sunt de neconceput.

In ecosisteme se realizeaza interactiunile dintre biotop si substanta vie. Orice ecosistem dispune de un fond de substante abiotice pe care se suprapun procesele biologice prin care atomii trec din combinatii minerale in combinatii organice si invers.

Ecosistemul fiind o structura functionala, functionalitatea lui rezulta din relatiile dintre speciile care il compun, cat si din interactiunile acestora cu factorii abiotici. Scopul ecosistemului este de a antrena energia solara si substantele nutritive in circuitul biologic, pentru a fi transformate in substantele organice ce alcatuiesc indivizii populatiilor din biocenoza. Astfel, ecosistemul este o unitate productiva de substanta organica ce se materializeaza in organismele ce populeaza biotopul respectiv.

Ecosistemul este unitatea structurala a biosferei, accesibila analizei, care are autonomie relativa fata de elementele vecine.

Acesta este format din:

• mediul fara viata, compus din substante dizolvate simaterii in suspensie, in care traiesc vietuitoarele –biotop;

• mediul viu, format din ansamblul de vietuitoare intre care exista legaturi de interdependenta – biocenoza;

Caracteristicile unui ecosistem:

• omogenitate relativa;

• continut de resurse necesare vietii;

• capacitate de autoreglare;

• structura ierarhizata;

• rezultatul unei lungi evolutii si procese de adaptare;

II. ECOSISTEME MAJORE

2.1. Biomul acvatic

Se diferentiaza în functie de caracteristicile mediului de viata, apa, în ecosisteme de ape statatoare (ecosisteme lentice) si curgatoare (ecosisteme lotice).

Biomul acvatic se imparte in:

• Ecosistemele lentice (lacuri, naturale, balti, mlastini, turbarii, lagune, lacuri artificiale, elestee si iazuri);

• Ecosistemele lotice (paraurile, raurile si fluviile);

• Apele subterane (ape vadoase, ape junvenile, ape de zacamant, ape fosile, ape geotermale si ape freatice de mica adancime);

2.1.1. Ecosistemele lentice

Sunt de mai multe tipuri în functie de dimensiuni, evolutie, compozitia chimica a apei. Astfel, dimensiunea determina împartirea în ecosisteme de lac, mlastina si balta, iar compozitia chimica a apei le diferentiaza în functie de salinitate (de apa dulce si de apa sarata) si aprovizionarea cu substante nutritive (oligotrofe, mezotrofe si eutrofe).

1.Lacul

A fost printre primele studiate de ecologi datorita usurintei cu care putea fi abordat. Structura biotopului si structura functionala sunt bine individualizate, categoriile identificate fiind utilizate si pentru cercetarea celorlalte tipuri de ecosisteme acvatice.

Structura spatiala este determinata de distributia temperaturii, luminii si oxigenului în raport cu adâncimea.

Lacul este o indindere permanenta de apa statatoare, caracterizat printr-unbazin relativ consolidat, o adancime destul de mare pentru ca lumina sa nu patrunda pana la fundul acestuia si un regim termic caracterizat prin stratificare.

Clasificarea lacurilor in functie de modul in care s-au format:

• Lacuri tectonice;

• Lacuri vulcanice;

• Lacuri glaciare;

• Lacuri de glisaj;

• Lacuri de doline;

• Lacuri de origine fluviatila;

• Lacuri litorale;

• Lacuri artificiale;

2. Balta

Are o adancime mai mica (3-5 m). În zona malurilor, apare rogozul, pipirigul, stuful si papura, iar în larg sunt raspândite plante cu frunze plutitoare ca broscarita, plutnita, nufarul alb si galben, lintita, cât si cele submerse ca sârmulita apei, ciuma apei, bradis etc. În structura fitoplanctonului intra algele albastre, algele verzi, algele silicoase, iar a zooplanctonului populatii de rotifere. Balta este populata de crap, biban, stiuca, salau, dar si de diferite specii de broaste, pasari si mamifere (guzgan, bizam, vidra, nurca etc.).

3. Mlastina

La nivelul României se diferentiaza doua categorii: mlastini eutrofe, cu vegetatie caracteristica baltilor si mlastini oligotrofe care se întâlnesc în regiunile cu climat rece si umed, în zonele cu sisturi cristaline, gresii, granite, sedimentare sau în zonele montane unde substantele provin partial din mineralizarea materiei organice animale si vegetale. Aici este prezent muschiul de turba (Sphagnum) si alte specii vegetale (bumbacarita, rogoz, roua cerului).

Fisiere in arhiva (1):

  • Ecosistemul.doc

Alte informatii

facultatea de tehnologia produselor agroalimentare