Extras din referat
O pesteră, prin definitie, este un gol natural în scoarta pamantului cu o lungime mai mare de 5 m, având o dimensiune suficient de mare pentru a permite patrunderea unui om si a carei dezvoltare ulterioară este mai mare decât dimensiunea portalului de intrare.
Biospeologia - O disciplina specială care se ocupa cu studiul vietuitoarelor din pesteri. Bazele acestei ramuri a speologiei au fost puse de Emil Racovita. Tot el a fost cel care la 26 aprilie 1920 a infiintat la Cluj primul Institut de Speologie din lume.
Conditiile de viata din pesteri sunt deosebite de alte ecosisteme:
Un mediu lipsit de lumina;
Temperatura aproximativ constantă (8°C ± 1°C, in Romania);
Atmosfera in pesteri este aproape sterila, ionizat, incarcata de ioni de Ca2+ , cu actiune bactericida;
Concentratia de CO2 este mai mare decat afara;
Umiditate ridicata;
Nu se fac simtite variatiile climatice din exterior;
Conditiile aspre din pestera au facut ca unele animale să se adapteze mediului de viata subteran. Adaptate la intuneric, acestea sunt in general decolorate si oarbe. Insectele cavernicole au aripile scurte sau nu au aripi deloc. Lumea vie a pesterilor se dovedeste de la bun început a fi alcătuită din două mari secvente: fauna terestră si fauna acvatică.
In pesteri lipsesc producatorii primari fotosintetizanti, dar exista bacterii chemosintetizante si unele heterotrofe vegetale.
Substratul nutritiv este legat de aportul de substante organice antrenate din sol de catre apele de infiltratie, de dejectiile unor animale din pesteri si de materia organica moartă rezultata din cadavrele organismelor cavernicole.
Biocenoza pesterilor cuprinde reprezentanti din aproape toate clasele de nevertebrate, dar si unele vertebrate cum ar fi unii batracieni si pesti.
Clasificarea animalelor cavernicole
Trogloxene- animale ajunse accidental in pesteri; de obicei sunt gasite la intrare: scorpioni, mici rozatoare, broaste, serpi, soparle
Clasificarea animalelor cavernicole
Troglofile- animale cărora le place pestera ca habitat, dar care o folosesc doar ocazional - pentru reproducere, adăpost, hibernare etc; liliecii si mai rar mamifere mai mari care cauta culcus: iepuri, vulpi, chiar ursi, sau animale care se aventurează pentru vanatoare
Clasificarea animalelor cavernicole
Troglobionte- animale complet adaptate vietii cavernicole: coleoptere, diptere, arahnide, mici crustacei in apele subterane, etc.
Clasificarea animalelor cavernicole
Guanobiontele- constituie o grupa aparte de animale cavernicole, a caror prezenta în pesteri depinde de acumularile de guano si pe care le folosesc drept hrană (fiind specii guanofage).
Conținut arhivă zip
- Fauna Cavernicola - Hidrobiologie.ppt