Glaciațiuni

INTRODUCERE

Clima este un factor fizic de mediu,depinde de raportul planetei pamant fata de soare, de fenomenele fizice din atmosfera (temperatura, umiditate, curenti de aer, nebulozitate, precipitatii, grad de insorire, ionizare) si de la nivelul solului (camp electromagnetic, intinderea suprafetelor de apa, vegetatie, relief), factorii fizici atmosferici sunt dominanti.

Caracteristicile climei sunt stabile, modificarile de clima instalandu-se la intervale mari de timp (zeci si sute de ani).

Vremea reprezinta starea conditiilor meteorologice pentru un interval de timp mai scurt, putandu-se modifica chiar pe parcursul unei zile. Ea este considerata ca un fenomen al naturii constituit din elemente meteorologice iseparabile iar clima ca un femomen integrator al variatiilor vremii.

Aceste doua fenomene naturale actioneaza asupre organismului cu intreg complexul lor de proprietati.

Conditiile climatice influenteaza caracterul solului, existenta surselor de apa, caderea precipitatiilor, flora si fauna, tipul de culturi agricole, alimentatia populatiei, tipul de locuinte, de imbracaminte, etc.

Vremea depinde de interrelatia proceselor fizice ce au loc in atmosfera (radiatii solare, temperatura, umiditate, viteza si directia de miscare a aerului) cu teritoriul subadiacent.

Modificarile vremii pot fi periodice si neperiodice. Cele periodice apar treptat in timpul zilei si a anului si nu prezinta efecte acute asupra organismului, dar prin ritmicitatea unor functii ale organismului.

Modificarile neperiodice ale vremii depind in special de miscarea maselor de aer. Masele de aer reprezinta cantitati mari de aer cu prorietati identice fizico-chimice care de deplaseaza permanent in cadrul troposferei, acoperind in timp un anumit teritoriu. Ele pot proveni de pe continent sau de pe mari si din zone geografice diferite: pol, zone temperate tropice.

Masele de aer ce se deplaseaza datorita diferentelor de incalzire a acestora, intalnesc alte mase de aer pe care le inlocuiesc. Procesul de amestecare a maselor de aer duce la schimbarea vremii. In zona de contact dintre doua mase de aer se realizeaza frontul si aici se manifesta cele mai mari shimbari de vreme.

Dereglari climatice

Evolutia vietuitoarelor a fost influentata de constanta parametrilor climatici: temperatura, umiditate, vanturi etc. Schimbarile parametrilor climatici si dereglarile climatice au dus la crearea de noi conditii de viata si in final la evolutie. Cele mai expresive urme lasate de dereglarile climatice in evlutia geologica si biologica a Pamantului au fost glaciatiunile.

Glaciatiunile sunt evenimente rare in intreaga istorie de peste patru miliarde de ani a Pamantului. Prezenta celor doua calote glaciare formate in urma deplasarii Antarctidei in zona polului sud duce la cresterea oglindirii energiei solare suprafetei pamantului pana la 80% din energia primita. Acestea sunt conditiile pentru a incepe o „era glaciara”.

S-a costatat in urma studiilor efectuate ca intensitatea fenomenului glaciar nu a fost identica in cele doua emisfere. Cele mai bine cunoscute perioade galciare cea carbonifero-permiana si cea cuaternara au avut o manifestare mai intensa in emisfera cu mai mult uscat.

Cauzele glaciatiunilor nu au fost inca precis stabilite de catre specialisti. Scaderea temperatura globale poate fi cauzata de factori extraterestri si/sau terestri. ‚Era galciara’ nu a fost o perioada de frig continuu ci a costat intr-o secventa de faze alternative reci si calde.

Factorii extratrestri care ar putea declansa fenomenul glaciar tin de doua categorii: variatii in aranjamentele orbitale ale Pamantului si oscilatiile periodice in intensitate ale radiatiei solare.

Variatiile diferitilor parametri orbitali care produc modificari ale insolatiei primite de Pamant stau la originea ciclurilor climatice glaciare.

Distributia sezoniera si geografica a insolatiei in depinde de trei parametri orbitali:

- Excentricitatea orbitei terestre, care este o masura a gradului de alungire a acestei eclipse

- Oblicitatea axei de rotatie a Pamantului

- Precizia axei de rotatie care defineste pozitia Pamantului pe orbita sa la echionoctiu

Modificarea distantei medii anuale dintre Soare si Pamant duce la modificarea valorilor insolatiei primite de Pamant.

Variatia cantitatii de energie solara primita de Pamant este de asemeni data si de inclinatia axei de rotatie a pamantului in raport cu planul elipticii. Atunci cand inc;inatia este maxima, zonele polare primesc o insoatie mai puternica, ceea ce conduce la un contrast sezonier marcat cu gheata putina la latitudinile inalte.