Importanța lichidului seminal în însămânțările artificiale la animalele domestice

Importanta lichidului seminal in

insamantarile artificiale la animalele domestice

Insamantarile artificiale reprezinta o biotehnica moderna a reproducerii animalelor, care asigura progresul genetic al efectivelor si implicit sporirea productivitatii acestora.

Insamantarea artificiala inlatura controlul sexual dintre mascul si femela, sperma fiind recoltata de la un reproducator mascul si depusa in organele genitale ale unei femele aflate in calduri, cu ajutorul unui instrumentar adecvat.

Teoria si practica insamantarilor artificiale la animalele domestice cuprinde urmatoarele

compartimente:

- studiul spermei;

- metodele de recoltare a spermei;

- controlul si diluarea spermei;

- metodele de conservare a spermei;

- inocularea spermei sau insamantarea propriu-zisa.

Sperma

Sperma reprezinta un produs complex al aparatului genital mascul constituit din spermatozoizi si plasma seminala.

Plasma seminala este alcatuita din fluidul testicular secretat de canaliculele testiculare, la care se adauga, succesiv, secretia epididimului si a canalelor deferente, Cantitatea cea mai mare de lichid seminal cu rol biologic foarte important este secretata de glandele anexe ale aparatului genital: glandele seminale, prostata si glandele bulbo-uretrale.

Sperma eliminata de un mascul in timpul unui act coital poarta denumirea de ejaculat.

Particularitatile de structura ale organelor genitale si dinamismul actului coital determina variatii atat in volumul ejaculatului, cat si in compozitia lui la masculii de diferite specii. Astfel, volumul ejaculatului la armasar este de 60-80ml, maximum 200ml, la vier – respectiv 200-500 si 1000ml, la berbec – 1-2 si 3,5ml, la taur – 4-5ml si 15 ml, la caine – 8-10 si 25ml, la cocos – 0,3 si 2ml, la curcan – 0,25-0,4 si la gascan 0,1-1,3ml.

In functie de specie este diferita si concentratia spermei. La animalele de tip vaginal de insamantare naturala concentratia spermiilor este de 5-10 ori mai mare in comparatie cu cea la animalele de tip uterin de insamantare. Asa, intr-un mililitru de sperma se gasesc in mediu: la berbec – 2,5-3,5miliarde, la taur – 0,8-1,25miliarde, la vier – 0,15-0,21miliarde, la armasar – 0,1-0,15miliarde, la cocos – 2-4miliarde, la curcan – 2-4 miliarde .Raportul dintre spermi si plasma seminala este diferit, in dependenta de specie si este in corelatie cu volumul ejaculatului si mai ales cu dezvoltarea glandelor anexe. In sperma, spermii reprezinta 36% - la berbec, 14% - la taur, 7% - la vier si numai 1,75% - la armasar.

Compozitia chimica a spermei

Din punct de vedere al compozitiei chimice, sperma face parte din cele mai complicate lichide ale organismului. Apa constituie circa 90-98% din masa spermei, iar 2-10% revine substantei uscate, dintre care 60% sunt proteine. Constituentii principali ai spermei sunt proteinele si lipidele. In compozitia proteinelor spermei sunt proteinele si lipidele. In compozitia proteinelor intra aminoacizi care contin sulf. Din lipidele spermatice, intr-o cantitate mai mare se contine lecitina, bogata in fosfor.

In 100ml sperma de berbec se contin pana la 355mg de fosfor, la taur – 82mg, la vier – 66mg si la armasar – 19mg. El are un rol important in procesele biochimice ce se produc in spermi.

.In sperma se contin elemente minerale. In forma combinata sau ca electroliti, dintre care e de mentionat: Sodiul, potasiul, calciul, magneziul, fosforul, zincul, clorurile, fosfatii etc. Zincul joaca un rol important in procesul fecundatiei, stimuland in acelasi timp actiunea hormonilor androgeni.

Constituentii organici din sperma au rol deosebit in biologia spermilor, concretizat prin: asigurarea substratului energetic necesar metabolismului spermilor; actiune protectoare asupra gametilor, prin neutralizarea efectului daunator al unor constituenti anorganici din sperma; prevenirea aglutinarii spermilor etc. Dintre substantele organice, o mare importanta prezinta: fructoza, acidul citric,inozitolul, fosforil-colina si fosforil-gliceril-colina.

Fructoza este principalul glucid din sperma. Ea a fost depistata pentru data in sperma de taur; ulterior s-a descoperit si in sperma altor specii. Continutul de fructoza a spermei este, la 100ml, in medie de 540mg la taur, 247mg la berbec, 15mg la armasar, 12mg la vier. Secretatq yn cea mai mare parte de glandele seminale, fructoza constituie sursa principala de energie pentru spermi. Secretia fructozei este favorizata de testosteron, iar sinteza ei este conditionata de declansarea unor mecanisme hormonale. Exista o corelatie semnificativa intre cantitatea de fructoza din sperma si procentul de fecunditate obtinut. Determinarea indicelui de fructoliza constituie o metoda eficace pentru aprecierea

calitatii spermei. Dintre alte substante de natura glucidica, in sperma se gasesc: glucoza, galactoza, arabinoza, riboza si ribuloza.

In afara de fructoza si de celelalte monozaharide sperma contine cantitati insemnate de sorbitol, secretat de glandele seminale. Sorbitolul serveste, de asemenea, ca sursa energetica pentru spermi, gasindu-se in cantitati care variaza in limite foarte mari in sperma diferitelor specii: la berbec – 26-120mg/100ml, la taur – 10-136mg/100ml, la vier – 6-18mg/100ml, la armasar – 20-60mg/100ml sperma.

Acidul citric este unul din constituentii caracteristici ai spermei, care indeplineste multiple roluri, cum sunt: activator al fosfatazei alcaline, absolut necesara in anumite faze ale glicolizei anaerobe; impreuna cu sodiul si potasiul, acidul citric contribuie la realizarea presiunii osmotice a lichidului spermatic. Ca si fructoza, este secretat in deosebi de glandele seminale, sub influenta testosteronului. Sarurile acidului citric (citratii) sunt elemente ale sistemului-tampon al spermei, de aceea adausul de

citrat de sodiu in materialul seminal prelungeste termenul de viabilitate a spermilor.