Mișcarea și alimentația, factori de menținere a sănătății omului contemporan

Istoria societatii omenesti consemneaza prezenta practicarii exercitiilor fizice în viata sociala a tuturor orânduirilor sociale.

Aceasta prezenta chiar daca în unele stadii ale dezvoltarii societatii omenesti avea un caracter mai restrâns, iar în altele mai larg, a fost permanent legata de ideea perfectionarii omului din punct de vedere fizic si corporal, ca element important al societatii, al pregatirii pentru exigentele vietii sociale.

Marturii ale culturii popoarelor antice, exprimate prin grafica, pictura, sculptura, opere literare sau stiintifice, înfatiseaza omul armonios dezvoltat, puternic, agil, rezistent si îndemânatic în miscari, însusiri dobândite întotdeauna în urma practicarii unui ansamblu de exercitii fizice, anume întocmit si exersat.

Orientarea practicarii exercitiilor fizice spre realizarea unor asemenea finalitati este întalnita de-a lungul tuturor stadiilor dezvoltarii societatii omenesti, inclusiv în viata sociala contemporana.

Cu alte cuvinte întreaga evolutie a practicarii exercitiilor fizice demonstreaza ca aceasta a constituit si constitue si în ziua de astazi o activitate permanenta orientata spre perfectionarea indicilor dezvoltarii fizice a omului, a capacitatii de miscare si nu în ultimul rând de mentinere si întarire a sanatatii.

Prin exercitiile fizice practicate, omul zilelor noastre urmareste îmbunatatirea indicilor morfologici ai organismului, ( musculatura si aparatul osteo - articular ), ai marilor functii, ( circulatia si respiratia ), ca elemente de baza a dezvoltarii fizice pe de o parte si a capacitatii motrice a oamenilor, concretizata în priceperi si deprinderi motrice, (diferite variante de mers, alergare sarituri si aruncari ) si în calitatile motrice ( viteza, îndemânare, rezistenta, forta ), pe de alta parte.

Se poate spune ca exercitiul fizic practicat în mod organizat, la orele de educatie fizica, cât si în mod independent, reprezinta prin continut o activitate sociala cu un real si puternic caracter biologic, contribuind într-un mod determinant la mentinerea si întarirea sanatatii.

Fara a diminua cu nimic caracterul biologic al exercitiului fizic si al sportului, ca activitati sociale, ele nu pot fi nicidecum întelese ca îndeplinind numai functii de ordin biologic, ci dimpotriva si importante functii educative, contribuind la formarea personalitatii omului.

Exercitiile fizice exercita asupra corpului omenesc o serie de influente binefacatoare.

Acestea au fost studiate si grupate dupa diferite criterii, în: influente locale si generale, imediate sau tardive, rapide sau lente, trecatoare sau stabile etc.

Se considera ca împartirea în efecte morfogenetice, fiziologice si educative este mai utila.

Aceste efecte au pentru oamenii sanatosi o valoare profilactica, iar pentru unele categorii de bolnavi, convalescenti si deficienti o valoare terapeutica apreciabila.

Efectul morfogenetic al exercitiului fizic este cu atât mai favorabil cu cât activitatea fizica începe mai timpuriu si continua pe o durata cât mai lunga.

Efectul benefic al exercitiului fizic se manifesta asupra elementelor constitutive ale aparatului locomotor, adica oase, articulatii si muschi.

În general, exercitiile fizice dinamice, vii, ample si de scurta durata, executate frecvent, alternate cu miscari de relaxare si respiratii profunde, sunt stimulatoare.

Daca pentru obtinerea efectelor morfogenetice este nevoie de eforturi intense pe o lunga perioada de timp, efectele fiziologice se obtin mult mai usor si repede. Orice exercitiu fizic produce reactii fiziologice rapide si trecatoare.

Exercitiile fizice produc efecte fiziologice stabile numai printr-un antrenament metodic si de lunga durata.

Efectele fiziologice ale exercitiului fizic se resimt în primul rând în domeniul locomotiei, dezvoltând muschii, întarind sistemul osos si îmbunatatind functiile articulare.