Organisme Modificate Genetic

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Organisme Modificate Genetic.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 11 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Biologie

Extras din document

Introducere

Un organism modificat genetic e orice organism, plantă sau animal, produs prin adăugarea de material genetic (ADN) de la o specie la o alta, în scopul transferării unor calităţi. Până acum au fost modificate genetic porumbul, cartoful, soia tolerantă la glifosfat şi roşiile cu coacere întârziată.

Definiţia unanim acceptată este că un organism modificat genetic este "o fiinţă ce posedă un patrimoniu genetic modificat prin tehnici de inginerie genetică ce permit adăugarea, eliminarea sau modificarea unor elemente genetice". Altfel, şi pomii fructiferi altoiţi ar putea fi consideraţi ca fiind "modificaţi genetic". Directivele Uniunii Europene precizează şi tehnicile prin care se obţin astfel de "fiinţe", pe care le numim OMG. Una dintre ele se numeşte "fuziunea celulară", de pildă. Ideea centrală este că OMG se obţin prin metode non-naturale, în laborator.

Prin suprimarea barierelor naturale, care, până în prezent, împiedicau schimburile de gene între specii şi regnuri diferite, geniul genetic permite crearea de organisme transgenice, dotate cu proprietăţi noi, total necunoscute înainte şi într-un timp scurt(un deceniu), fără nici o relaţie cu ritmul multimilenar al evoluţiei fiinţelor vii.

Tehnicile transgenezei conferă astfel omului puterea cvasinelimitată (cel puţin teoretic) de a modifica patrimoniul ereditar al tuturor fiinţelor care-l înconjoară, inclusiv al propriei sale specii. Este vorba, aşadar, de o veritabilă revoluţie biologică.

Progresele realizate în ultimii ani în ştiinţă şi în tehnologie au avut un impact puternic asupra sectorului agricol şi asupra celui alimentar din întreaga lume. Metode „novatoare“ de producţie au „revoluţionat“ şi chiar au eliminat numeroase sisteme tradiţionale, afectând capacitatea de producere a hranei pentru o populaţie aflată în expansiune continuă. Aceste evenimente au generat numeroase schimbări în economie şi în organizarea socială, dar şi în gestiunea resurselor planetei. Mediul natural a fost bulversat de „progresele“ tehnologice, care au permis nu doar obţinerea „ameliorărilor“ genetice prin selecţie, ci şi crearea de noi combinaţii genetice pentru a obţine vegetale, animale şi peşti cu rezistenţă şi productivitate teoretic mult mai mare.

Biotehnologia modernă oferă „noi posibilităţi de dezvoltare“ în sectoare foarte diverse, de la agricultură la producţia farmaceutică, iar dezbaterile la nivel mondial asupra organismelor modificate genetic sunt fără precedent în ultima perioadă şi au polarizat atât atenţia oamenilor de ştiinţă, cât şi pe cea a producătorilor de bunuri alimentare, a consumatorilor, a grupurilor de apărare a interesului public, a instituţiilor publice şi a factorilor de decizie.

TĂRILE MEMBRE OECD PROCENTAJUL TESTELOR DE CÂMP CU PLANTE TRANSGENICE

SUA 70.50%

CANADA 11.90%

FRANŢA 4.70%

BELGIA 2.00%

MAREA BRITANIE 1.80%

ITALIA 1.70%

OLANDA 1.50%

SPANIA 1.20%

JAPONIA 1.20%

CELELALTE TĂRI MEMBRE 3.50%

Transferul de gene apare şi în agricultura convenţională, dar, spre deosebire de ingineria genetică, acesta are loc între indivizi aparţinând aceleiaşi specii sau între specii înrudite. Marea diversitate a speciilor de plante şi de animale existente astăzi atestă faptul că întotdeauna s-au produs modificări în zestrea genetică a acestora. Însă, de notat, toate modificările s-au produs treptat, în mod firesc, de-a lungul unor perioade foarte mari de timp şi, un fapt care iarăşi trebuie reţinut, de la sine, fără intervenţia omului.

Ingineria genetică este, deci, o nouă tehnologie care implică manipularea genelor. Datorită limbajului universal al genelor (codul genetic), oamenii de ştiinţă pot transfera gene între diferite specii care nu sunt înrudite (animale, plante, microorganisme). De exemplu, genele unui peşte pot fi transferate la o plantă de tomate sau la căpşună pentru a le conferi rezistenţă sporită la temperaturi foarte scăzute. Plantele obţinute prin astfel de tehnici de inginerie sunt forţate să producă substanţele chimice ale peştelui, tocmai datorită acestui limbaj universal, ele ajungând să elaboreze, de pildă, o substanţă pe care peştii o produc, în mod normal, pentru a supravieţui în apă rece.

Prin aceste noi tehnologii, au fost create numeroase plante modificate genetic, prezentate ca având o importanţă majoră în alimentaţie, cum sunt porumbul şi cartofii rezistenţi la insecte, fasolea şi soia tolerante la glifosat (pesticid foarte toxic), roşiile cu coacere întârziată şi cu conţinut ridicat de substanţă solidă.

Fisiere in arhiva (1):

  • Organisme Modificate Genetic.doc