Parcul Dendrologic Simeria

Arboretumul Simeria a fost creat la începutul secolului al XVIII-lea prin amenajarea zăvoaielor naturale din Lunca Mureşului în stil peisager (englezesc, romantic). Acestea sunt astăzi o valoroasă colecţie de plante lemnoase exotice şi autohtone.

Reprezintă o rezervaţie dendrologică şi peisagistică ce cuprinde cea mai veche şi mai importantă colecţie de plante lemnoase de pe teritoriul României. Este situat pe raza oraşului Simeria, la 10 km de Deva.

Parcul dendrologic are o suprafaţă de circa 70 ha. A fost declarat încă din anul 1954 „monument al naturii“ şi cuprinde numeroase peisaje – unicat cu arbori exotici rari sau arbori giganţi, poieni, lacuri şi izvoare.

În acest parc a avut loc şi un studiu de aclimatizare a arborelui de Sequoia Gigantea, precum şi a altor specii de arbori, arbuşti şi plante exotice, care au contribuit la înfrumuseţarea parcurilor din mediul urban românesc.

Parcul Dendrologic de la Simeria este cunoscut în lume pentru contribuţiile benefice aduse în domeniul silviculturii.

Parcul Dendrologic Simeria a fost creat în stil englezesc. S-a pornit de la o alee cu castani, ajungând în jurul anului 1950 la 250 de specii aclimatizate. În prezent parcul găzduieşte mii de arbori, unii foarte rari pentru această parte a Europei: 17 specii de magnolii din China, conifere din America, Japonia, Himalaia, nuci exotici din Coreea, Japonia, China, stejar piramidal, chiparos de baltă, arbore de plută, eucalipt.

În acest parc există la ora actuala peste 2100 specii diferite de plante şi arbori exotici rar întâlniţi în Europa. Parcul Dendrologic din Simeria este considerat de către specialişti un adevărat monument.

Primele introduceri de specii exotice la Arboretumul Simeria au început în prima parte a secolului al XVIII-lea, în spaţiul ocupat iniţial de o pădure naturală de luncă.

Arboretumul este declarat arie protejată de interes naţional, fiind încadrat în secţiunea „rezervaţii şi monumente ale naturii“.

Prima zonă a arboretumului este definită de stejari piramidali şi forme vegetale simetrice. Trecând prin zona lacurilor, vizitatorii îşi pot odihni privirea pe frunzele nuferilor albi şi roşii, sau pot poposi la umbra arborilor exotici şi autohtoni.

Cea de-a doua zonă a arboretumului îmbină vegetaţia exotică cu cea specifică zonei de luncă, în care vegetaţia viguroasă este dispusă de cele mai multe ori etajat, cu desişuri greu de pătruns.

Majoritatea speciilor din cele peste 2100 cuprinse de colecţia dendrologică a arboretumului din Simeria sunt de origine asiatică, urmate de plante aparţinând teritoriului nord-american şi specii europene. Una dintre atracţiile deosebite ale parcului o reprezintă cele 17 specii şi varietăţi de magnolii, ce colorează ansamblul peisagistic din lunile aprilie şi mai.

Primele specii exotice au fost introduse pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. Într-o lucrare datând din 1763 (cel mai vechi document de atestare al parcului) se vorbeşte despre o alee plantată cu castani (Aesculus hippocastanum), iar după relatările unei lucrări din 1860, tot în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a fost introdus salcâmul, aceasta fiind, se pare, cea mai veche experimentare a speciei în ţara noastră. În decursul istoriei, parcul a aparţinut succesiv unor familii nobiliare de origine maghiară (Gyulay, Kún, Fáy şi Ocskay). Ca proprietar al parcului în anul 1848 este menţionat contele Kún, cu ocazia revoluţiei semnalându-se numeroase distrugeri şi avarierea clădirilor. În perioada 1870-1880 se fac primele remedieri ale parcului şi clădirii şi începe o îmbogăţire a parcului prin introducerea a numeroase specii originare din Extremul Orient şi America de Nord şi au loc schimburi de seminţe cu străinătatea. Proprietarul care este semnalat după contele Kún este Fáy Bela, titrat, naturalist, membru al Academiei de Ştiinţe Maghiare, care îmbogăţeşte parcul cu specii exotice scriind şi unele lucrări ştiinţifice de aclimatizare a speciilor. Este posibil ca întreaga concepţie de amenajare peisagistică a parcului să aparţină unor peisagişti cunoscuţi ai timpului, dar acest lucru nu apare menţionat. Se ştie că între 1924 şi 1938 a lucrat aici ca grădinar Ludvig Bucek din Germania.