Plante Decorative

Încrengătura Spermatophyta

Subîncrengătura Gymnospermae: grupeaza arbori si arbusti cu largă răspândire în regiunile de munte si in cele nordice. Au tulpini inalte, drepte, frunze aciculare, persistente. Florile sunt grupate în conuri masculine si feminine, iar ovulele sunt neînchise în ovar (carpelele nu se închid pentru a forma ovar), deci seminţele nu sunt închise în fruct. Sunt plante care pot avea rol decorativ prin port şi datorită faptului că frunzele sunt peristente, asigurând verdeaţă şi pe timpul iernii.

Pinus cembra-Zambrul

Arbore scund, pana la 20 m inaltime. Coroana la exemplarele izolate ce s-au dezvoltat in locuri adapostite este ovoidala, mai rar ingust-piramidala, adesea de la nivelul solului. Inradacinarea este in tinerete si pe soluri profunde pivotanta, apoi mai tarziu pivotanta-trasanta, dar se poate modifica in functie de sol, putand deveni trasanta.

Lujerii sunt grosii, dar flexibili, cei tineri ruginii, parosi. Acele stau ingramadite catre extremitatea lujerilor si grupate cate 5. Sunt verzi-inchis, de 5-12 cm lungime, rigide, dar neintepatoare, in 3 muchii, pe margini fin dintate. Conurile sunt terminale, scurt pedunculare, erecte, ovoide, obtuse, de 5-8 cm lungime si 5 cm inaltime. Inainte de maturitate violete, mai rar verzi, la coacere brune. Cad in al treilea an fara sa se desfaca. Solzii sunt grosi, cu umbelicul alb-cenusiu, putin proeminent. Semintele sunt mari, nearipate, de circa 1,2 cm lungime, comestibile.

Zambrul ajunge la maturitate la 15-25 de ani, dar in statiuni naturale fructifica rar.

Specia tipica este raspandita natural in regiunile subalpine si alpine din Europa. La noi se afla ici-colo catre limita superioara a paduriloe de rasinoase, in Muntii Rodnei, Calimani, Bucegi, Fagarasului, Cibinului si Retezatului, unde urca pana la altitudinea de 2000 m. Raspandirea sa naturala este legata de prezenta urmelor glaciare (lacuri glaciare, caldari glaciare), adica de statiunile caracterizate prin vanturi reci si umede, diferente mari intre temperaturile de iarna si cele de vara, precum si intre cele de zi si cele de noapte. Este foarte rezistent la ger, ca si laa vanturi puternice; acestea din urma ii provoaca deformari curioase ale coroanei, care dau un pitoresc deosebit peisajului alpin.

In cultura, mai ales la altitudini joase, devine sensibil la ingheturi tarzii si exigent fata de umiditatea atmosferica.

Pinus cembra este o specie de lumina , dar care, la altitudini mici rezista si la umbra. Poate fi intalnit pe cele mai variate substrate geologice, cele mai frumoase cresterii realizandu-se ins ape rocile acide. De obicei vegeteaza pe soluri superficiale, schelete.

Este un arbore de interes forestier si ornamental.

Are o crestere in inaltime foarte inceata, atingand la 10 ani de-abia 0,5 m, la 100 de ani ,circa 12 m, iar la 200 de ani, 20 m.

Se remarca totusi faptul ca in unele plantatii (spre exemplu cea de pe Muntele Postavar de langa Brasov), la 50 de ani zambrul a atins o inaltime de 11,2 m, corespunzand celei realizate la 80-90 de ani in statiunile optime din Alpi.

Productia totala a unui arboret de zambru la 50 de ani este de 255 m3 pe hectar, mai mare decat a unui moldis de limita din clasa a V-a de productie. Vegetand bine la altitudini mari, ca ultim reprezentantal vegetatieii lemnoase arborescente, zambrul poate avea un rol important atat ca arbore de protectie a solului, cat si in ceea ce priveste masa lemnoasa realizata de obicei pe soluri de foarte slaba productivitate. Lemnul sau moale, destul de rezistent, usor, nu joaca prea mult prin uscare, prezinta ape frumoase mai ales in sectiune tangentiala; el poate fi utilizat in constructii hidrotehnice, roti de mori, ca lemn rotund de constructii, sculptuti etc. Produsele accesorii ale zambrului, ca de exemplu rasina si semintele sunt, de asemenea, appeciate.

Ca arbore ornamental, zambrul retine atentia in parcuri prin regularitatea coroanei si frunzisul des, verde-brumariu.

Acest arbore, o podoaba a muntilor nostrii este astazi in curs de disparitie, ca urmare a exploatarii abusive practicate in trecut, din care cauza este protejat prin lege, ca monument al naturii.