Reabilitarea ecologică a Văii Jijioarei

Introducere

Situl NATURA 2000 ROSPA0042 Eleșteele Jijiei și Miletinului declarat prin HG 971/2001 pentru modificarea și completarea HG 1284/2007 privind declararea ariilor protejate pentru protecția avifaunistică ca parte integrană rețelei ecologice Natura 2000 în România, cu o suprafață de 18990 ha.

Elementele principale ale planului de restaurare pentru situl ROSPA0042 Valea Jijioarei sunt: scopul, obiective generale, măsuri/activitați de management.

Planul de reabilitare ecologică este un document cu rol de reglmentare a sitului și pentru factorii responsabili: Agenția pentru Protecția Mediului Iași, Institutul de Cercetări Biologice din Iași, Primariile și Consiliile Locale a satelor: Mălaești, Focuri, Gropnița, Bulbucani, Forăști, Larga Jijia.

În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii și ale dezvoltării durabile, Planul de restaurare integrează interesele de conservare a biodiversității avifaunistice de o mare importanță, cu cele de dezvoltare socio-economică ale comunității locale din zona sitului, oferind o viziune pe termen lung asupra reabilitării conservative al sitului ROSPA0042 Valea Jijioarei.

Scopul proiectului:

Proiectul vizează restaurarea ecosistemelor și managementul factorilor ce determină degradarea habitatelor de pe Valea Jijioarei, respectiv conservarea favorabilă a habitatelor și a populațiilor de specii din situl Natura 2000 Eleșteele Jijiei și Miletinului.

Reabilitarea ecologică a Văii Jijioarei

Obiective:

1. Localizare

2. Stabilirea stării actuale a habitatelor

3. Construcții hidrotehnice (excavări, dragări, decolmatări, consolidare maluri etc.)

4. Restaurarea habitatelor acvatice - mlaștini, stufărișuri

5. Stabilizarea versanților

6. Restaurarea pajiștilor

7. Reglementarea pescuitului

8. Ecologizare

9. Rezultate așteptate.

Localizare-Poziția geografică și caracterizarea zonei

Fig.1 Poziția geografică- Valea Jijioarei

Valea Jijioarei aparține sit-ului Natura 2000-Eleșteele Jijiei și Miletinului ce este situată pe teritoriul administrativ al comunelor Movileni cu satele ( Movileni, Potângeni, Larga-Jijia, Iepureni), Gropnița ( Bulbucani, Forăști, Mălăești, Săveni, Sângeni), Focuri și Coarnele Caprei ( Arama și Petroșica) din Județul Iași

Aria naturală întinsă pe o suprafață de 18.990 hectare, a fost declarată arie de protecție special avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Aria protejată încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Jijiei (subunitate geomorfologică a Câmpiei Moldoveice aparține Podișului Moldovenesc), reprezintă o zonă umedă (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate și pășuni) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare.

Afluent al Jijiei (cunoscut ca cel mai important râu din bazinul hidrografic Prut), Jijioara (Gârla Morii) este un curs de apă cu o lungime de aproximativ 34 de km. Râul izvorăște din Dealul Petroșica (cu altitudinea de 140 m) și se varsă în Jijia, având un bazin de alimentare de 237 km2. Printre afluenții Jijioarei se numără Bororsoaia, Catargiu, Păiș, Lacul Negru și Sbanț. De la formare și până la vărsarea în colectorul Jijia, râul Jijioara este orientat de la vest către est (Coarnele Caprei - Larga Jijia).

Climatul este temperat continental iar din cauza schimbărilor climatice, în ultimii ani, regiunea a fost supusă frecvent secetelor îndelungate. Pentru remedierea acestei probleme, în anii `50 -`55 s-au efectuat lucrări hidrotehnice, care aveau un rol dublu, și anume captarea apelor provenite din precipitații și amortizarea unor posibile viituri.

Temperatura medie anuală se situează în jurul valorii de 12 - 13 0C, iar precipitațiile medii anuale sunt cuprinse între 400 și 600 mm/an. Vanturile dominante sunt din direcția nord-est.

Rețeaua hidrografică. Teritoriul județului Iași este străbătut de cursuri importante de apă. Unul dintre aceste cursuri de apă, râul Jijia cu afluenții săi, face parte din bazinul hidrografic al Prutului. Acesta din urmă, reprezintă granița naturală cu Republica Moldova pe o distanță de cca. 562,3 km.

Pe cursul râului Jijioara (afluentul Jijiei), au fost făcute ample lucrări de amenajare și regularizare în urma cărora au apărut lacurile artificiale, ca urmare a construirii barajelor (o caracteristică a teritoriului câmpiei colinare a Jijiei).