Utilizarea microorganismelor modificate genetic în industria alimentară

Introducere

Microorganismul modificat genetic reprezinta un microorganism al cărui material genetic a fost modificat într-un mod diferit de cel natural, care nu se produce prin împerechere şi/sau recombinare naturală.

In capitolul 1 s-au prezentat notiuni teoretice legate de aspectele generale privind microorganismele modificate genetic, exemple de microorganisme modificate genetic in industria alimentara respectiv legislatia in vigoare privind microorganismele modificate genetic.

Biotehnologia a fost multă vreme identificată cu microbiologia industrială, ulterior, s-a extins, incluzând şi plantele, animalele, virusurile şi culturile celulare precum şi tehnologia ADN recombinant aplicată în scopuri industriale.

S-su prezentat cateva exemple de microorganisme modificate genetic printre care saccharomices cerevisiae.Saccharomyces cerevisiae este cel mai intens studiat microorganism eucariot, care ajută la cunoaşterea biologiei celulei eucariote şi, implicit, a biologiei umane. Un alt motiv important pentru a justifica utilizarea microorganismului Saccharomyces cerevisiae în cadrul biotehnologiei îl reprezintă susceptibilităţile sale la modificarile genetice prin tehnologia ADN recombinant.

In capitolul 2 s-au descris notiuni teoretice legate de alimentele modificate genetic, efectele alimentelor modificate genetic asupra sanatatii consumatorilor, respectiv riscurile pe care le prezinta alimentele modificate genetic.

"Noile alimente" sunt rezultatul ingineriei genetice. Alimentele modificate genetic sunt produse ce au calități nutritive similare sau, uneori, chiar mai bune decât cele obținute prin metodele clasice.

Genele nou inserate pot produce diverse efecte precum alergii si rezistenta oamenilor si animalelor fata de antibiotice.

Alimentele modificate genetic pot dobândi deasemenea si proprietăți nedorite. Statele membre sunt responsabile cu luarea tuturor măsurilor necesare în scopul de a evita ca utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic (MMG-uri) să nu aibă consecinţe negative asupra sănătăţii umane şi asupra mediului înconjurător.

Capitolul 1

MICROORGANISME MODIFICATE GENETIC

1.1 Aspecte generale privind microorganismele

Microorganismele constituie un sistem complex de organisme acelulare și celulare, înzestrate cu un metabolism propriu și continuitate genetică, diferite ca morfologie, activitate biologică și poziție sistematică. Cu toate acestea, tuturor microorganismelor le sunt comune câteva caracteristici: dimensiunile microscopice, organizarea lor monocelulară și pluricelulara, precum și structura internă relativ simplă.

Microorganismul modificat genetic reprezinta un microorganism al cărui material genetic a fost modificat într-un mod diferit de cel natural, care nu se produce prin împerechere şi/sau recombinare naturală.

In categoria microorganismelor sunt incluse:

1.virusurile- acelulare;

2.bacteriile, drojdiile- monocelulare;

3.mucegaiurile, algele microscopice si protozoarele - monocelulare si pluricelulare.

Cunoaşterea particularităţilor microorganismelor permite dezvoltarea unor aplicaţii în diferite domenii ale agriculturii, industriei alimentare, industriei farmaceutice, industriei chimice, a pielăriei, a protecţiei mediului ş.a.m.d. Trebuie remarcat faptul că biotehnologia a fost multă vreme identificată cu microbiologia industrială, incluzând doar aspectele legate de cultivarea microorganismelor, conservarea, ameliorarea prin metode convenţionale (mutaţie şi selecţie a mutantelor de interes) şi utilizarea lor practică pentru obţinerea unor produse specifice. Ulterior, domeniul biotehnologiei s-a extins, incluzând şi plantele, animalele, virusurile şi culturile celulare precum şi tehnologia ADN recombinant aplicată în scopuri industriale.

Odată ce un microorganism a fost selectat, fie prin metode clasice fie prin folosirea tehnicilor moleculare de modificare şi „screening”, este necesară cultivarea sa în condiţii care

să asigure exprimarea caracteristicilor specifice, utile din punct de vedere practic.

In acest fel, folosirea unui microorganism în biotehnologia modernă se bazează pe principiile clasice ale culturilor microbiene, cunoscute şi elaborate de multă vreme.

Pentru aplicaţiile industriale, microorganismele pot fi cultivate în tuburi, în baloane de capacitate mică sub agitare sau în instalaţii de mare capacitate (de la 3-4l până la 100.000 l), în funcţie de scopurile urmărite. Instalaţiile industriale de mare capacitate necesită investiţii însemnate şi operatori bine instruiţi. De asemenea, toate etapele de lucru, începând cu creşterea microorganismelor şi până la obţinerea şi purificarea produsului final presupun condiţii aseptice, strict controlate.

In prezent există mai multe sisteme de cultivare a micro-organismelor, în fermentatoare de diferite tipuri, în funcţie de microorganismul de interes. De obicei, instalaţiile de cultivare a microorganismelor sunt însoţite de unităţi de dializă, care asigură atât îndepărtarea compuşilor toxici eliminaţi în cursul procesului de fermentaţie cât şi a produşilor finali şi care permit ca noi cantităţi de mediu proaspăt să fie introduse în instalaţie pentru a obţine culturi continue.