E-Governement - Prezent și Perspective

Capitolul I . Noţiunea de e-guvernare.

Încă de la începutul anilor ’90 a început să fie utilizat termenul de societate informaţională cu scopul de a prezenta multiplele şi variatele schimbări din mediul politic, din economie şi în general în ansamblul societăţii, de dezvoltare rapidă a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Ne aflăm într-o revoluţie complexă în domeniul informaţiei şi comunicaţiilor, ceea ce a dus la o interacţionare diferită între cetăţeni, administraţie si mediul economic. Ca metodă de îmbunătaţire a serviciilor oferite de sectorul public, guvernele lumii apelează tot mai mult la facilităţile oferite de internet, adoptând astfel guvernarea electronică, promovând în aşa fel dezvoltarea economică şi socială şi totodată mărindu-şi eficacitatea proceselor interne.

Prin instrumente specifice IT, soluţiile de e-administraţie intenţionează să soluţioneze modul de comunicare, schimbul de date, serviciile oferite cetăţenilor, comunicarea către alte instituţii sau către mediul de afaceri.

Încă de la începutul anului 2001, în România s-au luat măsuri pentru a crea cadrul legislativ şi suportul necesar pentru a dezvolta aplicaţiile de e-government şi de e-business. Serviciile electronice reprezintă o metodă eficientă şi mai puţin costisitoare care permite guvernării să se adapteze cât mai bine cerinţelor cetăţenilor.

Noţiunea de e-government mai este numită şi guvernarea bazată pe noile tehnologii şi repezintă un ansamblu de sisteme şi resurse specifice managementului public, care prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, vizează optimizarea actului public. e-guvernarea mai poate fi definită ca interacţiunea dintre instituţiile statului (Guvern, Parlament şi alte instituţii publice) prin intermediul mijloacelor electronice cu cetăţenii. Astfel, cetăţenii vor putea fi informaţi cu privire la proiectele de lege aflate în discuţie, îşi vor putea plăti taxele şi impozitele, vor putea emite plângeri şi petiţii online, toate aceste mijloace reprezntând drepturi fundamentale ale cetăţenilor.

Utilizarea tehnologiei în sprijinul activităţii guvernamentale poate ajuta la existenţa unei administraţii publice mai accesibile, mai rapide, mai ieftine şi mai eficiente. Guvernarea electronică nu înseamnă doar punerea la dispoziţie a serviciilor prin intermediul internetului, nu se rezumă doar la paginile web sau poştă electronică, ci înseamnă şi transformări culturale şi organizaţionale ale administraţiei, ce le va permite cetăţenilor participarea la luarea deciziilor din Guvern şi vor putea deasemenea să-şi prezinte nevoile reale.

Adoptarea deciziilor de către cetăţeni creează o situaţie social-economică absolut nouă, care determină apariţia de noi posibilităţi dar totodată şi noi responsabilităţi. Atât cetăţenii, cât şi funcţionarii vor trebui să-şi extindă nivelul de cunoaştere a calculatorului, să înveţe continuu pe parcursul vieţii, astfel încât să fie în permanenţă conectaţi la noile informaţii.

Privită din punctul de vedere al tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii, guvernarea îndeplineşte două funcţii principale :

- administrarea resurselor (umane, materiale, financiare, informaţionale) ce presupune creşterea eficienţei utilizării resurselor în vederea sporirii nivelului de dezvoltare a societăţii şi îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor.

- intermedierea persoanelor (fizice sau juridice), inclusiv în relaţiile acestora cu statul- permite persoanelor soluţionarea problemelor proprii, inclusiv cele legate de interacţiunea cu statul, în baza unor principii unanim acceptate, cum ar fi echitate şi protecţie, transparenţă şi vizibilitate, timp minim de răspuns, scopul principal fiind maximizarea satisfacţiei persoanei, respectând restricţiile, generate de carul legal, instituţional şi de altă natură, prin oferirea de servicii în format electronic.

Considerând proiectele concrete de guvernare electronică, se disting două sfere de cuprindere :

e-guvern în sens larg, care include toată gama de proiecte de guvernare şi administrare electronică (e-democraţie, e-vot, e-administrare, e-asistenţă, e-justiţie şi chiar e-sănătate şi e-educaţie);

e-guvern în sens restrâns, care include implementarea proceselor locale doar din sfera e-administrării.