E-learning

Introducere

Trecerea către societatea informaţională globală având ca suport tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor determină schimbarea radicală a majorităţii conceptelor clasice care vizează structura societăţii şi modul în care aceasta este dirijată şi controlată. Conceptele devin prin intermediul noilor tehnologii concepte electronice sau e-concepte. E-conceptele păstrează în esenţă principiile clasice legate de libertate şi democraţie, cu implicaţia majoră a modului nou de transmitere a ideilor şi de comunicare între oameni. Problema principală este de a cunatifica, analiza şi prognoza gradul în care schimbările în tehnologie vor influenţa nu numai aria economică ci, mai ales, viaţa cotidiană a individului şi a societăţii, în general.

Dezvoltarea social-economică a cunoscut o serie de etape corespunzătoare tot atâtor revoluţii tehnologice, culminând în pragul mileniului trei cu societatea informaţională, bazată pe cunoaştere, a cărei economie tinde să devină preponderent digitală. Evoluţia economiei şi a societăţii, în general, are ca principal motor educaţia. Unul dintre argumentele acestei afirmaţii o reprezintă paradigma antropocentrică a dezvoltării social-economice, potrivit căreia îmbogăţirea tezaurului de cunoştinţe al individului conduce la dezvoltarea şi maturizarea sistemelor complementare acestuia: familie, colectivitate, regiune, societate. Toate acestea sunt posibile în era informaţională prin educaţie permanentă, educaţie la distanţă, educaţie online sau e-learning.

Capitolul I Noţiunea conceptului de E-learning

În sens larg , prin e-learning se înţelege totalitatea situaţiilor educaţionale în care se utilizează semnificativ mijloacele tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Termenul, preluat din literatura anglo-saxonă, a fost extins de la sensul primar, etimologic, de învăţare prin mijloace electronice, acoperind acum aria de intersecţie a acţiunilor educative cu mijloacele informatice moderne. Definit astfel, mai mult ca e-educaţie, aria semnatică a conceptului e-learning interferează şi se suprapune pe o multitudine de termeni care surprind varietatea experienţelor didactice beneficiare de suport tehnologic: instruire asistată/mediată de calculator, digital/mobile/online learning/education, instruire prin multimedia etc. Sub denumirea de software didactic/educaţional, o gamă largă de materiale electronice (pe suport digital sau multimedia) sunt dezvoltate pentru a simplifica procesul de educaţie: hărţi, dicţionare, enciclopedii, filme didactice, prezentări în diverse formate, cărţi electronice, teste, tutoriale, simulări etc. Calculatorul şi materialele elctronice şi multimedia sunt utilizate ca suport în predare, învăţare, evaluare sau ca mijloc de comunicare (pentru realizarea unor sarcini individuale sau în echipă).

În sens restrâns , e-learning reprezintă un tip de educaţie la distanţă, ca experienţă planificată de predare-învăţare organizată de o instituţie care furnizează mediat materiale într-o ordine secvenţială şi logică, pentru a fi asimilate de studenţi în manieră proprie. Medierea se realizează prin noile tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor – în special prin Internet. Internetul constituie atât mediul de distribuţie a materialelor, cât şi canalul de comunicare între actorii implicaţi.

Capitolul II Modele E-learning

Educaţia online reprezintă o modalitate nouă de a privi procesul de învăţare, în care elementele de fond rămân aceleaşi, doar mijlocul de schimb şi însuşire a cunoştinţelor se modifică. Utilizarea sistemului informatic pentru educaţie înseamnă însă aducerea unor noi elemente, legate de libertatea de a învăţa în locul şi la momentul dorit. Rădăcinile acestui sistem educaţional se găsesc în învăţămîntul la distanţă, practicat în anumite regiuni ale globului. Distanţele mari sau alte obstacole despărţeau instructorii de cursanţi. Poşta şi ulterior radioul au reprezentat cele mai utilizate şi chiar agreate căi de transmitere şi recepţionare a cursurilor. Deşi apariţia calculatoarelor a fost destul de timpurie, costurile ridicate ale tehnologiei au împiedicat dezvoltarea în această direcţie. Însă producerea în cantităţi semnificative şi scăderea preţurilor pe piaţa tehnicii de calcul au determinat ca promotorii educaţiei permanente online să-si pună proiectele în practică. Astfel, mijloacele de stocare a informaţiilor pe support magnetic sau digital fiind disponibile, universităţile au fost primele care au adoptat noua metodologie.