Agenți inteligenți

Notiunea de agent inteligent este una din cele mai importante concepte care s-au nãscut în lumea calculatoarelor din 1990 pânã în prezent. Tehnologia care se bazeazã pe agenti va avea un cuvânt greu de spus în viitorul apropiat, în ceea ce priveste modul de interactiune om-calculator. În acelasi timp, conceptul de agent permite descrierea formalã si construirea unor sisteme complexe.

Un agent software este un program care executã o serie de sarcini independente în favoarea utilizatorului, fãrã interventia explicitã a acestuia. Desi din afirmatia anterioarã ar rezulta cã un agent este „ceva“ similar cu un program, agentul este o entitate complexã care are o serie de proprietãti care îl deosebesc net de un simplu program.

Urmãtoarele trei proprietãti evidentiazã comportamentul unui agent:

• încredere: agentul executã ceea ce este programat sã execute;

• personalitate : agentul poate învãta sau poate fi învãtat ceea ce trebuie sã facã;

• autonomie : agentul, în mare mãsurã, ia singur decizii, degrevând sarcina utilizatorului.

Ce este de fapt un agent?

Agentul este o stare a cãrei actiune nu are efecte secundare.

Agentul este entitatea care executã o actiune.

Agentul este o reprezentare care produce anumite modificãri în reprezentarea unui model.Agentul este o unitate de procesare care opereazã în paralel cu alti agenti, un sistem complet de procesare a informatiei. Este format din mecanisme de receptie-emisie mesaje, memorie (pentru mentinerea unor stãri), un procesor care analizeazã evenimentele de tip input, actualizeazã starea prezentã si executã o serie de actiuni, interactionând cu ceilalti agenti.

Din definitiile prezentate anterior, se poate desprinde ideea cã agentul este un întreg dotat cu o competentã, care opereazã paralel si/sau în coordonare cu alti agenti.

Ca urmare a acestor consideratii, agentul este un reprezentant al paralelismului de o anumitã granularitate a concurentei. Prin urmare, agentii sunt entitãti care populeazã spatiul digital al lumii calculatoarelor.

Structura agentilor

Structura unui agent depinde de modelul care are la baza implementarea sa. In continuare este prezentatã o analizã comparativã bazatã pe structura agentilor privitã din diverse perspective. Analiza are în vedere urmãtoarele modele implementate în momentul de fatã:

• MVC (Model - View - Controller);

• PAC (Presentation - Abstraction - Control);

• ALV (Abstraction - Link - View)

• CNUCE;

• York;

Modelul MVC (Model - View - Controller)

În modelul MVC, un agent este modelat având în vedere 3 elemente functionale :

Un model defineste competenta abstractã a agentului (nucleul sãu functional);

View defineste perceperea comportamentul agentului de cãtre exterior;

Controller denotã perceperea comportamentului agentului în momentul în care acesta receptioneazã mesaje din exteriorul sãu.

Elementele View si Controller înglobeazã interfata agent-utilizator, fiind singurele componente care permit utilizatorului sã perceapã activitatea si comportamentul agentului.

Modelul PAC (Presentation - Abstraction - Control)

PAC are la bazã aceleasi idei : elementele prin care agentul interactioneazã cu exteriorul, elemente care exprimã în mod diferit dar complementar rolul agentului.

Agentul PAC are urmãtoarea structurã :

Presentation: modul în care agentul percepe activitãtile de input si output;

Abstraction: nucleul functional al agentului;

Control: partea care exprimã dependentele;

Partea Control a agentul are ca sarcinã gestionarea mecanismului de comunicare dintre agenti, precum si exprimarea (evidentierea) relatiilor de dependentã ce existã între elementele Abstract si Presentation. In modelul PAC, dependentele si comunicarea dintre elementele Abstract si Presentation se fac si sunt gestionate de elementul Control.

Modelul ALV (Abstraction - Link - View)

Modelul ALV are la bazã aceleasi elemente componente ca si PAC, cu mentiunea cã elementul Link are un rol mult mai restrâns decât corespondentul sãu Control din PAC. Elementul Link al PAC exprimã constrângerile la care sunt supuse elementele View si Abstraction. Corespondentul lui AVL Link în PAC, Control, exprimã relatiile dintre Presentation si Control.

Modelul CNUCE

Modelul CNUCE propune împãrtirea structurii unui agent în patru pãrti, ca urmare a tehnicilor de modelare a graficii pe computer :

Collection: nucleu functional care trateazã activitãtile de input;

Abstraction: nucleu functional care trateazã activitãtile de output;

Measure: modeleazã interactiunea (interfata) agent-utilizator din punct de vedere al activitãtilor de input;

Presentation: modeleazã interactiunea (interfata) agent-utilizator din punct de vedere a activitãtilor de output;

În plus, existã douã elemente conditie (trigger) care furnizeazã explicit declansarea actiunile input si output.