Construcție și depanare PC - tastatura

Primele tastaturi isi au originile poate in aceeasi perioada cu aparitia computerelor, facand abstractie de clasicele masini de scris. Pe parcursul evolutiei, au aparut diferite modele - layout-uri - care au venit in ajutorul mediilor de lucru in care acestea erau folosite. Cea mai des intalnita tastatura si in acelasi timp cea pe care o utilizam in mod frecvent este asa-numita QWERTY Keyboard. Numele acesteia vine tocmai de la standardul impus ca aranjare a tastelor, secventa de litere fiind practic insiruirea primelor sase taste de la stanga la dreapta aflate pe primul rand de caractere

Tastatura este componentă hardware a calculatorului ce permite utilizatorului să introducă date prin apăsarea unor taste. Cele mai folosite tastaturi sunt cele QWERTY. Denumirea vine de la primele şase taste de pe rândul al treilea.

Tastatura este probabil cel mai vechi dispozitiv de intrare, ea existând înainte de apariţia monitoarelor şi evident înainte de apariţia mouse-ului. Fiecare tastă are asociat un număr de identificare care poartă denumirea de cod de scanare. La apăsarea unei taste, tastatura trimite sistemului de calcul codul de scanare corespunzător tastei respective (un număr întreg de la 1 la n - numărul de taste). La primirea codului de scanare de la tasttaură, calculatorul face conversia între numărul primit şi codul ASCII corespunzător.

Tastatura reţine nu numai apăsarea unei taste, dar şi eliberarea acesteia, fiecare acţiune fiind înregistrată separat. Există două categorii de taste :

- taste comutatoare – au efect indiferent dacă sunt apăsate sau eliberate si

- taste de control - au efect numai atunci când sunt acţionate.

Modele de tastaturi

Tastaturile calculatoarelor personale pot fi împărţite în patru mari categorii:

- tastaturi standard

- tastaturi ergonomice

- tastaturi fara fir

- tastaturi speciale

Tastatura constă dintr-o serie de comutatoare montate într-o reţea, numită matrice a tastelor. Când se apasă o tastă, un procesor aflat în tastatură o identifică prin detectarea locaţiei din reţea care arată continuitatea. De asemenea, acesta interpretează cât timp stă tasta apăsată şi poate trata chiar şi tastările multiple. Interfaţa tastaturii este reprezentată de un circuit integrat denumit keyboard chip sau procesor al tastaturii. Un buffer de 16 octeţi din tastatură operează asupra tastărilor rapide sau multiple, transmiţându-le sistemului succesiv.

În cele mai multe cazuri, atunci când apăsăm o tastă, contactul se face cu mici întreruperi, respectiv apar câteva clipuri rapide închis – deschis. Acest fenomen de instabilitate verticală a comutatorului se numeşte bounce, iar procesorul din tastatură trebuie să îl filtreze, adică să îl deosebească de o tastare repetată intenţionat de operator. Lucrul acesta este destul de uşor de realizat deoarece întreruperile produse de instabilitatea verticală sunt mult mai rapide decât tastările repetate cele mai rapide.

Există mai multe tipuri de tastaturi, însă cele mai răspândite sunt tastaturile cu 101 sau 104 taste, diferenţa între tipuri fiind dată, în principal, de prezenţa sau absenţa unor taste care intră în componenţa lor. De exemplu, tastatura 101 nu are inclusă o tastă numită Window Logo, în timp ce tastatura de tipul 104 are inclusă această tastă. Această Tastatura este conectată în spatele unităţii centrale printr-un fir introdus ântr-o mufă specială.

Tastatura este un dispozitiv a cărui folosire este extrem de simplă, fiind necesar doar să apăsăm pe butoanele ei (numite "taste") la fel cum am face în cazul unei maşini de scris.

Grupuri de taste

Tastele sunt în mai multe grupuri şi sunt aşezate astfel încât să uşureze procesul de introducere a informaţiilor în calculator (amplasarea literelor pe tastatură a fost facută ţinându-se cont de frecvenţele diverselor litere într-o anumită limbă, de aceea o tastatură pentru Germania are literele aşezate altfel decât una americană).

Cel mai important grup este cel care ocupă cea mai mare parte a tastaturii şi el contine atât taste a căror apăsare produce apariţia pe ecranul monitorului a unor litere (Q, W, E, etc.), cifre (1, 2, 3, etc.) sau simboluri (@, #, etc.), cât şi taste speciale (Enter, Shift, Control, Alt, etc.) a caror funcţionalitate variază în functie de programul folosit şi care va fi explicată mai jos.

Deasupra grupului principal se află un sir de taste numite "funcţionale" (F1, F2, F3, etc.) al căror rol este să lanseze în mod direct comenzi pentru calculator, comenzi care sunt diferite în funcţie de softul pe care îl folosim la un anumit moment. Ele sunt folosite foarte mult în jocuri, dar şi alte softuri le pun în valoare. În dreapta grupului principal se afla un grup impărţit în mai multe (de obicei trei) subgrupuri şi care contine taste folosite în principal pentru navigare pe ecran (tastele care au desenate săgeţi pe ele, Tastele Page Up sau Page Down, etc.) dar şi unele taste cu functii speciale (cum este tasta Delete).

La extremitatea (marginea) dreapta a tastaturii se afla un grup de taste care sunt folosite în special pentru scrierea de cifre şi pentru efectuarea de operatii aritmetice (adunare, scadere, etc.), tastele fiind asezate foarte comod pentru lucrul cu mâna dreapta. O parte a tastelor din acest ultim grup are o funcţionalitate dublă, ele putând fi folosite şi pentru navigare. Unele taste (Shift, Ctrl, Alt, Windows) sunt prezente în dublu exemplar şi sunt asezate simetric fata de axul tastaturii, ambele taste avind de obicei aceeasi functionalitate. Unele softuri (de ex. jocurile) profita de faptul ca o tasta este prezenta în doua exemplare şi specifica cite o comanda separata care săfie executata la apăsarea tastei drepte, respectiv stângi. Tastaturile mai noi au o serie de butoane care sunt incluse special pentru a fi folosite cu aplicaţiile multimedia (filme, melodii) sau pentru navigarea pe internet. Ele nu vor fi luate în discuţie aici pentru că nu sunt prezente pe majoritatea tastaturilor iar aşezarea lor nu este supusă nici unui standard, ele fiind grupate după criteriile de ergonomie ale companiei producătoare a tastaturii.

Caracterul alfanumeric (litera, cifra, simbolul) care poate fi scris cu ajutorul unei taste este imprimat pe tasta respectiva şi poate fi pus în evidenta cu ajutorul unui editor de text (de ex. Notepad, inclus în SO Windows) în care deschidem un nou document şi incepem să apasam pe taste. Anumite taste permit scrierea a două caractere alfanumerice distincte, dintre care unul apare dacă apăsăm tasta în mod obişnuit, iar celălalt doar dacă se apasă şi tasta Shift impreuna cu tasta în cauză.