Guvernarea electronică

La ora actuală informaţia este unul dintre cele mai importante bunuri ale unei organizaţii. Fiecare aspect al societăţii, inclusiv serviciile publice sunt influenţate de faptul că trăim într-o societate informaţională în care aproape totul este interconectat. Asta nu înseamnă că fiecare aspect al vieţii este online, ci mai degrabă că, indiferent dacă cineva participă sau nu, el este afectat de acest aspect.

Dezvoltarea fără precedent din ultimele două decenii a tehnologiilor informaţionale determinate de necesitatea stocării şi transmiterii rapide a informaţiilor cu cele mai mici costuri, a revoluţionat felul în care instituţiile publice îşi oferă serviciile, într-un mod cât mai facil şi sigur, astfel redefinind principiile clasice ale serviciilor.

În prezent, majoritatea instituţiilor publice din majoritatea statelor lumii îşi reorganizează activitatea autorităţilor administraţiei publice, implementând tehnologiile informaţionale moderne. Procesul dat a fost determinat de faptul că la sfârşitul secolului XX instituţiile publice a multor state s-au confruntat cu necesitatea revizuirii modalităţilor tradiţionale de realizare a administraţiei publice, care s-au dovedit a fi inadecvate provocărilor timpului (informaţionale, economice, ecologice, sociale). Majoritatea statelor, inclusiv România, s-au confruntat cu următoarele probleme în serviciul public:

- creşterea semnificativă a cheltuielilor de salarizare a personalului din serviciul public;

- protecţionism;

- corupţie şi nivelul scăzut de încredere faţă de funcţionari publici;

- incapacitatea aparatului de a reacţiona adecvat la schimbarea priorităţilor sociale;

- ineficienţa operaţională a aparatului şi a serviciilor publice prestate.

Identificând problemele date, instituţiile publice diferitor ţări au trecut la soluţionarea acestora prin iniţierea formelor noi de control asupra birocraţiei şi reducerea impactului acesteia în serviciul public. Aceasta a devenit posibil prin implementarea tehnologiilor informaţional-comunicaţionale avansate în cadrul serviciului public.

Dezvoltarea infrastructurii informaţional-comunicaţionale al sistemului administraţiei publice a permis automatizarea a unei părţi din activitatea administrativă, adică transformarea acesteia din formă de „hârtie” în forma electronică. Această transformare a fost denumită - „servicii electronice online sau e-servicii”

E-servicii reprezintă modalitatea de aplicare şi utilizare a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii în scopul asigurării accesului la informaţie şi prestării serviciilor publice în regim interactiv.

Obiectivele generale ale serviciilor electronice constituie:

- asigurarea accesului la informaţia oficială a cetăţenilor prin intermediul paginilor WEB în reţeaua Internet;

- prestarea serviciilor publice prin intermediul mijloacelor electronice pentru cetăţeni şi mediul de afaceri;

- sporirea gradului de participare a cetăţenilor în activităţile derulate pe plan local;

- eficientizarea activităţii administraţiei publice prin optimizarea utilizării resurselor materiale şi umane, precum şi a timpului prestării serviciilor;

Obiectivele specifice ale serviciilor electronice constituie:

- asigurarea transparenţei activităţii autorităţilor administraţiei publice;

- crearea şi implementarea sistemelor informaţionale automatizate, menite să susţină procesele de reformă şi dezvoltare;

- creşterea nivelului de pregătire a angajaţilor publici în domeniul tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii;

- dezvoltarea cadrului juridic şi democraţia electronică.

Astfel, implementarea unor astfel de servicii electronice reprezintă un mecanism nou de activitate al autorităţilor administraţiei publice, ce transformă atât relaţiile dintre cetăţeni şi structurile administraţiei publice, cât şi relaţiile din interiorul sistemului administraţiei publice. Mecanismul în cauză presupune trecerea în format electronic a tuturor activităţilor ce au loc în cadrul sistemului administraţiei publice. Acest proces poate fi asigurat numai prin crearea şi integrarea sistemelor informaţionale automatizate de către autorităţile administraţiei publice.

Figura 1. Esenţa guvernării electronice

Prestarea serviciilor publice în format electronic - un produs al guvernării electronice

Scopul principal al creării sistemelor informaţionale automatizate constituie prestarea serviciilor publice în format electronic (e-servicii publice) cetăţenilor, mediului de afaceri, autorităţilor administraţiei publice, precum şi funcţionarilor acestora.

Prin e-serviciul public se subînţelege serviciul furnizat la solicitare de către o instituţie publică prin intermediul mijloacelor electronice, contra plată sau gratis, cetăţenilor, mediului de afaceri, altor instituţii publice, precum şi funcţionarilor publici.

Administraţiile publice locale interacţionează cu diferite categorii de beneficiari ai serviciilor şi informaţiilor oferite, în cadrul guvernării electronice este preconizată furnizarea a patru categorii de servicii destinate să asigure interacţiunile dintre:

- Instituţiile administraţiei publice (G2G) - comunicarea, schimbul de informaţii dintre structurile administraţiei publice prin mijloace electronice. G2G înseamnă integrarea tuturor nivelurilor administrative, optimizarea organizării informaţiei şi accesul la informaţie. Performanţele acestei componente determină calitatea întregii guvernări electronice, ea fiind motorul e-guvernării, ale cărei circuite informaţionale interne sunt, în mare parte, necunoscute publicului;

- Guvern şi angajaţii acestuia (G2E) - managementul interacţiunilor şi comunicarea administraţiei unei AAP cu angajaţii acesteia prin intermediul portalurilor Intranet;

- Guvern şi Business (G2B) - interacţiunea electronică dintre instituţiile publice şi agenţi economici;

- Guvern şi Cetăţean (G2C) - interacţiunea electronică dintre instituţiile publice şi cetăţeni.

De calitatea asigurării primelor două interacţiuni (G2G şi G2E, care constituie circuitul intern al e-guvernării) depinde eficienţa şi operativitatea furnizării e-serviciilor din celelalte două categorii (G2B şi G2C, care constituie circuitul extern al e-guvernării).