Model al Mecanismului Neliniar al Profitului

1.MECANISME FEED-BACK NELINIARE IN SISTEMELE HOTICE

Din perspective ciberneticii si sinergeticii economice, prezintÎ un deosebit interes explicareaa rolului si modalitÎtilor de functionare a mecanismelor feed-back neliniare prezente în sistemele haotice din economie.

Principiul fundamental de la care trebuie sa pornim în întelegerea sistemelor haotice este acela cÎ esenta lumii înconjuratoare nu este ordinea si regularitatea , ci dezordinea si neregularitatea.

În aceste condutii, comportamentul pe termen lung al sistemelor economice este inerent haotic, numarul posibil de comportamente pe care acestea le pot avea fiind infinit, fiecare comportament putând fi produs de perturbatii mici la care este supus sistemul în cursul evolutiei sale în spatiu si în timp. Oricâte comportamente posibile am simula, este improbabil ca vreunul dintre ele sÎ semene , chiar aproximativ, cu ceea ce se întâmplÎ în realitate.

Aceasta nu înseamna , însÎ, o perspectivÎ descurajantÎ asupra posibilitÎtilor noastre de a cunoaste si a lua decizii în sisteme haotice.

Sistemele haotice, în care la prima vedere, domneste aleatorul, întâmplarea, au o ordine ascunsÎ datÎ de structura sau mecanismul care genereazÎ comportamentul haotic.

Descoperirea acestei ordini ascunse permite sÎ generÎm comportamente individuale pe termen scurt care se potrivesc unui sistem specific, dar niciodatÎ un astfel de comportament nu va fi reprodus de system pe termen lung.

Comform acestei viziuni, schimbari majore, transformÎri structurale, inovatii dorite în orice sistem nu pot fi controlate si, cu atât mai mult, impuse sistemului pe termen lung. Sistemele sunt inerente impredictibile din acest punct de vedere.

DacÎ nu cunoastem ce performante vom obtine pe termen lung in urma unei anumite decizii, atunci nu putem control ace se întâmplÎ în fiecare situatie specificÎ.Tot ce putem face este sÎ creÎm conditiile pentru ca o astfel de schimbarefundamentalsÎ devinÎ posibilÎ. Iar schimbarea, transformarea, poate avea loc doar dacÎ sistemul trece, înainte de aceasta, printr-o stare de instabilitate limitatÎ(haoticÎ), deci printr-o stare departe –de-echilibru. În nici un sistem economic nu se poate induce schimbarea sau transformarea dacÎ el este de echilibru stabil, deci functioneazÎ într-o stare aproape de echilibru.

Conceptia despre sistemele haotice respinge atât teoria mecanicistÎ (sistemul functioazÎ ca o masinÎ) cât si teoria adaptÎrii sistemului la mediul înconjurÎtor. Comform acestea din urmÎ, o firmÎ, de exemlu, ar putea supravetui prin adaptarea continuÎ la schimbÎrile pe care le percepe pe piata pe care este activÎ, ea utilizeazÎ factorii de productie în functie de cererile clientilor si ia decizii care sÎ o punÎ în armonie cu mediul extern. Dar, în teoria sistemelor haotice, nu se poate face distinctia între o schimbare în system. Este pur si simplu o problemÎ de sansÎ care dintre perturbatiile mici vor fi amplificate pânÎ vor determina schimbÎri majore.

Compotamentul rezultat va fi o consecintÎ a alegerilor pe care sistemul le va face în anumite puncte critice în cursul stÎrilor haotice pe care le parcurge.

Orce sistem constitue un mediu extern pentru un alt sistem, care, la rândul sÎu, poate constitui o parte a mediului înconjurÎtor al primului sistem.

Se spunea mai sus cÎ orice system haotic contine o structurÎ ascunsÎ, un mechanism care determinÎ trecerea de la ordine la haos si invers. AceastÎ structurÎ este formatÎ, în esentÎ, din mecanisme feed-back neliniare. Deci, sistemele haotice sunt alcÎtuite, în principal, din mecanisme feed-back ce le determinÎ comportamentul temporal.

Pentru a arÎta cât de importante sunt aceste mecanisme feed-back în cadrul oricÎrui system economic, sÎ descriem, în continuare, un astfel de mecanism present, sub o formÎ sau alta, în cadrul firmelor.

2. MECANISMUL FEED-BACK NELINIAR AL PROFITULUI (STACEY)

Se cunoaste faptul cÎ profitul constitue un indicator principal de performantÎ al tuturor firmelor din economie.

Profitul obtinut în perioada anterioarÎ joacÎ un rol important în decizia privind cheltuelile din perioada curentÎ si, în ultimÎ instantÎ, în obtinerea unui anumit nivel al profitului în aceastÎ perioadÎ.

Structura structura cheltuelilor este dependentÎ de decizia adoptatÎ privind repartizarea profitului. Si aceste cheltueli genereazÎ, în continuare, profit deoarece ele se fac pentru a realize produse si/sau servicii care apoi sunt vândute pe piatÎ.

Deci profiturile perioadei actuale este dependent de structura cheltuelilor curente dar prin intermediul unor relatii stabile cu clientii si firmele din mediul înconjurÎtor. În acelas timp, profitul actual influenteazÎ profitul perioadei anteriare, în sensul cÎ dorinta de a obtine un profit cât mai mare în anul curent determinÎ alegerea unei anumite politici sau reguli decizionale de repartizare a profitului anterior. Apare, astfel, un mechanism feed-back reprezentat in figura