Securitatea Retelelor de Comunicatii

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Securitatea Retelelor de Comunicatii.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 47 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Neamtu Ovidiu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Calculatoare

Cuprins

Introducere 4
Capitolul I. Informaţia – măsură a organizării sistemelor 5
I.1. Noţiunea de informaţie 5
I.2. Valoarea informaţiei 5
I.3. Nevoia de protecţie a informaţiei 6
I.4. Strategiile şi direcţiile de acţiune în vederea protejării informaţiilor 9
I.5. Sisteme de transmitere a informaţiei 10
Capitolul II. Reţele de comunicaţii 13
II.1. Modelul unei reţele de comunicaţii electronice sigure 13
II.2.1. Definirea parametrilor de securitate ai unei reţele 14
II.2.2. Stabilirea politicii de securitate 15
II.2.3. Planificarea cerinţelor de securitate 16
II.2.4. Politici de securitate care reflectă cerinţele 17
II.2.5. Auditul 18
II.3.1. Obiectivele principalele ale administratorului de securitate 20
II.3.2. Obiectivele principalele ale administratorului de reţea 20
Capitolul III. Arhitectura securităţii unui sistem 22
III.1. Arhitectura securităţii unui sistem distribuit 22
III.2. Arhitectura securităţii OSI 24
III.3. Arhitectura Internet (TCP/IP) 30
III.4. Serviciile de securitate 31
III.5. Mecanisme de securitate 35
III.6. Metode biometrice de autentificare 36
III.7. Controlul accesului 38
III.7.1 Politica de control al accesului 39
III.7.2. Controlul accesului prin firewall 40
Concluzii 45
Bibliografie 48

Extras din document

Introducere

“Nevoile de securitate diminuează libertatea,

dar fără securitate libertatea nu există”. D. Kahn

În secolul XX, cel mai mare eveniment tehnologic şi social în acelaşi timp a fost apariţia Internetului. În domeniul Ştiinţei şi Tehnologiei Informaţiei mari evenimente tehnologice cu importante consecinţe sociale au fost descoperirea tranzistorului, a circuitului integrat şi a calculatorului electronic. Internetul nu este numai un fenomen tehnologic, ci şi unul social, prin participarea utilizatorilor, din ce în ce mai numeroşi, la structurarea lui actuală. Dezvoltarea Internetului a depins evident de tehnologie, dar în egală măsură de factori sociali care s-au îmbinat cu factorii tehnologici pentru ca Internetul să ajungă ceea ce a devenit astăzi. Odată instaurat în fibrele societăţii, Internetul a produs şi produce consecinţe noi pentru societate.

În esenţă, societatea informaţională este societatea care se bazează pe Internet. De asemenea, globalizarea este o consecinţă cu prioritate a Internetului. Atunci se poate spune că globalizarea este un fenomen specific societăţii informaţionale. Datorită legăturii dintre societatea informaţională şi globalizare. Globalizarea este o consecinţă firească a societăţii informaţionale întrucât societatea informaţională se dovedeşte a fi un proces care nu mai poate fi oprit, globalizarea este şi ea un proces inevitabil. [B.1]

Nevoia de protejare a informaţiei digitale împotriva copierii şi manipulării ilegale a apărut o dată cu dezvoltarea pe scară largă a comunicaţiilor prin intermediul Internet-ului. Publicarea electronică şi comerţul electronic a informaţiilor digitale cresc pericolul de falsificare şi furt intelectual.

Dezvoltarea rapidă a tehnologiei digitale face necesară dezvoltarea metodelor pentru protejarea produselor multimedia împotriva pirateriei. Atacurile pirat includ accesul ilegal al datelor pe Internet, modificări ale conţinutului făcute cu rea-voinţă, retransmisia copiilor neautorizate. Impactul acestui gen de atacuri ar putea fi foarte mare atât pe plan financiar, precum şi în planul securităţii.

Capitolul I. Informaţia – măsură a organizării sistemelor

I.1. Noţiunea de informaţie

Noţiunea de informaţie este o noţiune de mare generalitate. Încercând să o explicăm am putea spune că informaţia, pentru un sistem oarecare, biologic sau tehnic, este un mesaj despre evenimente care au avut, au sau vor avea loc atât în exteriorul sistemului cât şi în interiorul lui. În viaţa de toate zilele, ca şi în munca ştiinţifică, fiecare om primeşte informaţii. Primim informaţii când stăm de vorbă cu cineva, când contemplăm un obiect, când ascultăm muzică sau când studiem un echipament. Putem spune deci că primim în permanenţă informaţii. În acceptiunea curentă, cineva ne furnizează o informaţie dacă ne comunică ceva ce nu ştim. [B.2]

Informaţia este considerată de mulţi specialişti ca fiind orice mesaj, ştire, semnal, etc., care are un caracter de noutate pentru receptor privind unele manifestări ale realităţii obiective a mediului înconjurător.

Informaţia ocupă acum locul central în cadrul proceselor de comunicare. Alături de energie şi materia primă, ea este reprezentată astăzi ca un factor de producţie. Pe lângă energie, spaţiu şi timp, informaţia este deja considerată acum de foarte mulţi specialişti ca fiind o a patra dimensiune. La fel ca pentru energie şi pentru informaţie s-au enunţat numeroase definiţii considerate incomplete. Informaţia este considerată o măsură a organizării sistemelor.

Părintele teoriei informaţiei, matematicianul Claude E. Shannon, consideră informaţia ca fiind tot ceea ce reduce nedeterminarea la o problemă cu un anumit grad de incertitudine. Shannon propunea totodată ca unitatea de măsură a cantităţii informaţiei care se transmite cu ajutorul unor semnale să fie bit-ul [B.3]

În era informaticii informaţia a devenit un puternic factor socio-economic şi politic având în vedere disponibilitatea şi accesibilitatea informaţiei prin reţele informatice, reţele de regulă deschise, aflate în plină dezvoltare şi extindere.

Fisiere in arhiva (1):

  • Securitatea Retelelor de Comunicatii.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Studii Master – Specializarea: Tehnologii Audio-Video şi Telecomunicaţii