Structura sistemului de calcul - imprimante

Cap.I ARGUMENT

Am realizat lucrarea „Structura sistemului de calcul – Imprimante”, o sinteza ce face referire la sisteme de calcul si imprimante. Structurata in doua capitole de intindere inegala, lucrarea pastreaza tiparele realizarii unei astfel de lucrari si este conforma cu cerintele impuse de programa scolara, urmarind furnizarea unui complex de cunostinte sintetizate.

Primul capitol al acestei lucrari il reprezinta „Argumentul” care are rolul unui memoriu justificativ, in decursul caruia este facuta o prezentare pe scurt a cuprinsului acestei lucrari.

Al doilea capitol cuprinde cateva notiuni despre un sistem de calcul, dispozitivele periferice intalnite la un sistem de calcul, unitatile de stocare a informatiei intr-un sistem de calcul, detalii despre imprimante.

Denumirea informatica de arhitectura se refera la structura si componentele fizice ale unui sistem de calcul. Cunoasterea acestora este indispensabila pentru a intelege cum functioneaza un calculator.

Dispozitivele periferice asigura introducerea in calculator a informatiilor de pe suporturi externe si extragerea informatiilor din calculator si depunerea lor pe suporturi externe. Exista diferite tipuri de dispozitive periferice in functie de suporturile pe care le prelucreaza.

Imprimantele sunt echipamente de iesire a datelor care realizeaza aparitia informatiilor (ca rezultate ale unor prelucrari anterioare pe sistemul de calcul pe care il deserveste imprimanta), pe un suport fizic, de obicei hartie, intr-un cod accesibil operatorului uman.

In general, structura unui echipament de imprimare este definita de existenta urmatoarelor blocuri functionale: blocul de imprimare (tiparire) care, contine elementele ce impresioneaza hartia prin diferite metode, sistemul de avans al hartiei (suportului fizic informational), sistemul logic de comanda (procesorul), interfata.

Dupa modul de generare al caracterului, imprimantele pot fi: imprimante paralel (linie), imprimante serie.

Dupa modul de realizare a energiei de imprimare, imprimantele pot fi: imprimante prin impact (conventionale), imprimante fara impact (neconventionale). Cele prin impact pot fi cu caracter selectat de pe un suport purtator de caractere, matriciale (care realizeaza caracterul sintetic, din puncte). Imprimantele fara impact (neconventionale) sunt: cu jet de cerneala, electrofotografice, electrostatice, termice, imprimante pe hartie electrosensibila, imprimante pe microfilm.

Dupa substanta de imprimare pot fi: prin cedare de substanta (banda tusata), prin aport de substanta (jet de cerneala), prin schimbarea starii substantei purtatorului de caractere (imprimanta termica).

Dupa viteza de imprimare (productivitate) pot fi: lente, de viteza medie, rapide, de foarte mare viteza.

Imprimarea prin impact este realizata prin transferul cernelii de pe panglica impregnata pe hartie in timpul impactului. Energia necesara transferului de cerneala se obtine prin accelerarea spre hartie a unui corp de impact.

lmprimanta matriciala seriala prin impact cu ace foloseste capete de imprimare si tiparirea se realizeaza caracter cu caracter, iar capul de tiparire care materializeaza fizic o coloana (sau mai multe) a matricii de generare, se deplaseaza in lungul liniei de tiparire cu ajutorul unui car, iar hartia perpendicular pe linia de caractere rand cu rand.

Principalele subansamble ale unei imprimante matriciale seriale prin impact cu ace sunt: capul matricial de tiparie, subansamblul de deplasare al capului de imprimare in lungul liniei de caractere, subansamblul de antrenare al hartiei, subansamblul de antrenare al benzii impregnate (tusate), subansamblul de comanda si interfatare, memoria tampon a imprimantei.

Imprimarea cu jet de cerneala se realizeaza prin generarea, orientarea si amplasarea pe hartie a unor picaturi de cerneala astfel incat sa realizeze caractere matriciale. Sub aspectul generarii si amplasarii picaturilor sunt utilizate urmatoarele tehnici: sisteme cu jet continuu de picaturi (sincron), sisteme cu jet intermitent de picaturi (comandate electrostatic), sisteme cu picaturi comandate.

La imprimarea cu jet continuu de picaturi, picaturile sunt generate prin perturbarea periodica a jetului de cerneala format la iesirea duzei capului de imprimare

La imprimarea cu picaturi comandate, picaturile sunt generate individual prin expulzarea unei cantitati de cerneala din camera ajutajului datorita deformarii peretilor acestuia, sau expansiunii cernelii ca urmare a cresterii volumului de lichid din camera duzei.

Functionarea imprimantelor cu tehnologie laser se bazeaza pe incarcarea electrostatica diferentiata, prin expunere la o sursa luminoasa, a unui suport intermediar (tambur sau curea) fotoconductor. Imaginea latenta a caracterelor astfel obtinute este developata prin acoperirea cu toner si apoi transferata pe hartie si fixata.

Imprimarea termica se bazeaza pe reactia termo-cromatica la nivelul hartiei termo-sensibile ca urmare a energiei calorice degajate de elementele capului termic de imprimare.

In finalul lucrarii am prezentat „Bibliografia” ce contine manualele de specialitate din care am extras material pentru lucrarea de specialitate pe care am realizat-o.

Cap.II SISTEME DE CALCUL – IMPRIMANTE

II.1. Structura unui sistem de calcul

Denumirea informatica de arhitectura se refera la structura si componentele fizice ale unui sistem de calcul. Cunoasterea acestora este indispensabila pentru a intelege cum functioneaza un calculator.

Calculatoarele electronice sunt capabile sa rezolve probleme complexe. Pentru a da rezultatele unei probleme, trebuie sa li se furnizeze datele asupra carora se opereaza (date initiale) si succesiunea ordonata de operatii ce se executa asupra datelor (algoritm) sub forma unui program. Un program este alcatuit din instructiuni intr-un limbaj de programare, adica descrie un algoritm de calcul intr-un limbaj pe care calculatorul il "intelege" (poate fi tradus in limbajul specific masinii).