Transferul Serial

Transferul serial

1. Scopul lucrarii: studierea principiului de transmisie a datelor pe un canal serial si a modului de implementare a unei interfete seriale.

2. Consideratii teoretice:

2.1 Magistrale seriale de comunicatie

Magistralele seriale se utilizeaza ca suport pentru transferul de informatii intre calculatoare sau intre componentele autonome ale unui sistem de calcul. Caracteristica principala a a oricarei magistrale seriale este transmisia secventiala, bit cu bit, a informatiilor, folosindu-se un numar redus de semnale (linii de comunicatie). In contrast, o magistrala paralela permite transferul simultan al mai multor biti (8, 16, 32), folosind in acest scop mai multe linii de date. In principiu transmisia seriala asigura o viteza de transfer mai redusa, in comparatie cu transmisia paralela, insa este mai economica (numar mai redus de linii de transmisie), iar distanta maxima de transfer este semnificativ mai mare.

Magistralele seriale pot fi clasificate dupa mai multe criterii :

a. dupa modul de sincronizare :

- transfer sincron - se utilizeaza un semnal explicit de ceas (de sincronizare) pentru specificarea momentului in care un bit de data este valid

- transfer asincron - nu se utilizeaza semnal de ceas, sincronizarea intre unitatea emitenta si cea receptoare se face in mod implicit pe baza structurii specifice a datei transmise ( a se vedea standardul RS 232)

b. dupa lungimea blocului de date transmis :

- transfer pe octet

- transfer pe bloc (numar mai mare de octeti)

c. dupa numarul de unitati comunicante

- transfer serial de tip punct-la-punct : legatura se realizeaza intre doua echipamente

- transfer serial multipunct : legatura se realizeaza simultan intre mai multe echipamente, din care la un moment dat unul transmite si restul asculta

d. dupa directia de transfer

- transfer unidirectional (intr-un singur sens)

- transfer bidirectional sau « full duplex »(simultan in doua sensuri)

- transfer bidirectional pe o singura linie sau « half duplex »(se transmite pe rind in cele doua directii)

e. dupa domeniul de utilizare

- magistrale de sistem - folosite pentru interconectarea componentelor unui microsistem (ex : microcontrolor, memorii, convertoare A/D si D/A etc.)

- canale de comunicatie seriala – folosite pentru interconectarea unor echipamente inteligente (ex : calculatoare, imprimanta , consola ) prin legatura punc-la-punct

- retea de comunicatie – folosita pentru asigurarea comunicatiei multipunct intre un set de echipamente de calcul (observatie : intr-o acceptiune mai restrinsa retelele de comunicatie nu fac parte din clasa magistralelor seriale)

Transferul serial se realizeaza pe baza unui set de reguli care alcatuiesc protocolul de comunicatie. Doua echipamente care comunica pe o magistrala seriala (canal serial) trebuie sa respecte acelasi protocol si aceeasi parametri de transmisie (ex : viteza de transfer, mod de sincronizare, lungimea blucului de date, etc.).

Pentru a asigura interoperabilitatea intre diferite echipamente realizate de diversi producatori, s-au definit o serie de standarde internationale, care specifica :

- modul de transmisie a datelor (sincron/asincron),

- modul de structurare a datelor transmise (octet, bloc),

- viteza de transmisie,

- mecanismele de detectie si corectie a eventualelor erori

- tipul semnalelor folosite pentru transmisie ( tensiune, curent, tensiune diferentiala, etc.)

- mecanismele de sincronizare a echipamentelor comunicante (ex : protocol XON/XOFF, sincronizare prin semnale explicite, etc.)

- tipul de conectori folositi

- natura si parametri fizici ai mediului de transmisie (ex : cablu bifilar torsadat, cablu coaxial, fibra optica, etc.)

Cele mai cunoscute standarde folosite pentru comunicatia seriala sunt : RS 232 (V24), RS 485, I2C si HDLC/SDLC. In continuare se prezinta citeva caracteristici mai importante ale acestor standarde.

2.2 Standardul RS232

Este cel mai cunoscut si utilizat standard de comunicatie seriala asincrona. El a fost definit de mai multe organisme internationale de standardizare sub diferite nume : IEC232, CCITT-V24, RS232C. Initial standardul a fost conceput cu scopul de a permite conectarea unui terminal inteligent la un calculator central printr-o legatura telefonica. Standardul precizeaza interfata dintre un echipament de calcul (DTE- Data Terminal Equipment) si adaptorul sau la linia telefonica (DCE- Data Circuit-terminating Equipment), cunoscut si sub numele de modem (Modulator/Demodulator). Interfata permite comunicatia seriala bidirectionala intre cele doua echipamente, si este simetrica la cele doua capete ale liniei. Ulterior specificatiile acestei interfete s-au folosit pentru a realiza legaturi seriale intre diverse echipamente fara a se mai folosi un modem.

Principalele precizari ale standardului RS232 se refera la :

- modul de transmisie : serial asincron, bidirectional (pe doua linii de date separate)

- codificarea informatiilor binare : prin nivele de tensiune sau curent (bucla de curent) :