Utilizarea Social Media în Proiectele IT

1. Social Media – concept şi prezentare generală

În ultima perioadă conceptul de social media se află pe lista de priorităţi a multor manageri. Aceştia încearcă să modalități noi prin care companiile pot folosi profitabil aplicații precum Wikipedia, YouTube, Facebook, Second Life, Twitter etc. cu scopul de a creşte eficienţa activităţilor desfăşurate. Totuși, în ciuda acestui interes, se observă o înțelegere limitată a ceea ce înseamnă social media .

Pe parcursul acestui capitol vom aborda noţiunea de social media şi modul în care relaţionează cu alte concepte. Plecând de la definiţia generală a termenului vom aprofunda caracteristicile sale specifice. În continuare ne vom concentra pe folosirea conceptului în cadrul proiectelor IT în funcţie de etapele specifice acestora. Capitolul se încheie cu perspectivele de utilizare a social media atât în cadrul companiilor IT cât şi în general.

Ideea din spatele Social Media este de departe una inovatoare. Cu toate acestea, se pare că există o confuzie atât în rândul managerilor, cât și a cercetătorilor universitari, asupra a ce anume trebuie inclus în cadrul acestui concept și modul în care Social Media diferă de alte concepte legate, aparent interschimbabile, cum ar fi Web 2.0 și conținutul generat de utilizator.

Social media foloseşte tehnologiile web şi mobile pentru a crea platforme interactive prin care indivizii și comunitățile acţionează, conlucrează, discută și modifică conținutul generat de utilizator . Având în vedere expunerea imensă a social media în presa actuală, s-ar părea că ne aflăm în mijlocul unui nou peisaj de comunicare. The New York Times a angajat un editor pe partea de social media , Asociaţia presei catolice oferă un webinar despre modul în care biserica poate folosi social media , chiar și fostul guvernator al Californiei, Arnold Schwarzenegger, este prezent pe Twitter cu 1,8 milioane de adepți.

În prezent există o multitudine de site-uri de social media care variază în ceea ce privește domeniul de aplicare și funcționalitatea lor. Unele site-uri sunt pentru mase generale, cum ar fi Friendster, Hi5, Facebook, în timp ce alte site-uri, cum ar fi LinkedIn, sunt rețele profesionale mai concrete. Alte site-uri, cum ar fi MySpace, YouTube, Flickr, se concentrează pe partajarea de video și fotografii, în timp ce, cu un un start lent în anii 1990, blogurile au devenit foarte populare deoarece sunt ușor de creat și menținut . Autorii lor variază de la oamenii de zi cu zi la scriitori și celebrități. La ora actuală, blogosfera este alcătuită din peste 100 de milioane de blog-uri, interconexiunile dintre acestea devenind o sursă importantă a opiniei publice. Există chiar și motoare de căutare, cum ar fi Technorati, dedicate pentru căutarea de bloguri. Fenomenul de micro-blogging se concentrează pe oferirea de actualizări în timp real. Astăzi, mai mult de 145 de milioane de utilizatori Twitter trimit în medie 90 de milioane de „tweet-uri” pe zi, fiecare constând în 140 de caractere sau mai puțin . Cea mai mare parte dintre acestea sunt actualizări de stare privind ceea ce fac utilizatorii, cum se simt, sau link-uri către alte site-uri.

Cu această creștere a social media, asistăm la o democratizare a comunicării corporative, în care puterea a fost luată de la cei din marketing și relații publice de către persoanele fizice și comunități care creează, împart și consumă blog-uri, tweets, intrări pe Facebook, filme, imagini etc. Comunicarea despre branduri se întâmplă cu sau fără permisiunea firmelor în cauză. Acum totul ţine de companii dacă decid să trateze serios acest fenomen şi să participe, comunicând cu ajutorul acestuia, sau să continue să îl ignore. Indiferent de alegere, ambele au un impact extraordinar. Deși este clar că social media este un instrument foarte puternic, mulţi directori sunt reticenţi sau se află în imposibilitatea de a dezvolta strategii și de a aloca resurse pentru a angaja în mod eficient social media în strategia generală de dezvoltare a companiei. Prin urmare, firmele ignoră regulat oportunitățile și amenințările consumatorilor creativi, un motiv din spatele acestei stupidităţi fiind lipsa de înțelegere cu privire la ce este social media şi diferitele forme care le poate îmbrăca . Pentru a ajuta la abordarea acestei lacune în continuare vom dezvolta trăsăturile esenţiale ale conceptului de social media, insistând pe modul în care managerii se pot folosi de cunoştinţele existente pentru a înţelege acest fenomen dar şi audienţei căreia li se adresează sau angajamentele care ar trebui să le ia.

2. Caracteristici specifice Social Media

Pentru a înţelege trăsăturile funcţionale ale diferitelor activităţi din social-media, cercetătorii le-au împărţit în şapte mari categorii, şi anume: identitatea, conversațiile, partajarea, prezența, relaţiile, reputația și grupurile . Fiecare din aceste blocuri permite examinarea individuală a aspectelor specifice social media dar şi implicaţiile lor pentru companii. Cele şapte trăsături nu se exclud reciproc dar nici nu trebuie să se regăsească obligatoriu într-o activitate din social media, acest mod de prezentare oferind doar o imagine asupra nivelurilor de funcţionalitate a social media (vezi Figura nr. 1.1).

Figura nr. 1.1 Funcţionalitatea Social Media

Kietzmann, J.H., Hermkens, K., McCarthy, I.P., Silvestre, B.S., Social media? Get serious! Understanding the functional building blocks of social media, Business Horizons, 2011, Issue 54, p. 243, doi:10.1016/j.bushor.2011.01.005.

Blocul funcțional identitate se referă la măsura în care utilizatorii dezvăluie identitățile lor într-un cadru social media. Aceasta poate include divulgarea de informații cum ar fi numele, vârsta, sex, profesie, locație, și, de asemenea, informații care portretizează utilizatorii în anumite moduri. De exemplu, Kaplan și Haenlein (2010) explică faptul că prezentarea identității unui utilizator se poate întâmpla de multe ori conștient sau inconștient prin „auto-dezvăluirea” unor informații subiective, cum ar fi gânduri, sentimente, ce îi place şi/sau displace utilizatorului respectiv. Prin urmare, utilizatorii și site-urile de social media au preferințe și scopuri diferite. Multe persoane care participă în activități online folosesc numele lor reale (de exemplu, Guy Kawasaki, blogger și director a Garage Technology Ventures), în timp ce alţi experţi de social media sunt cunoscuţi prin poreclele lor (de exemplu, hummingbird604 este Raul Pacheco, un blogger și educator pe probleme de mediu). Desigur, există multe platforme diferite de social media construite în jurul valorii de identitate care necesită ca utilizatorii să-şi înființeze profiluri (de exemplu, Facebook). Acest lucru a condus la apariţia serviciilor secundare, cum ar fi DandyID, care permite utilizatorilor să stocheze identitățile lor sociale online, într-un singur loc. Similar cu cărțile de vizită clasice, utilizatorii de social media îşi pot crea acum carduri de profil de social media, folosind instrumente cum ar fi Retaggr, pentru a face publicitate identităţii lor și să încurajeze alții să le urmeze. În timp ce aceste forme noi de comunicare au atras multe persoane, au fost atrase şi categorii demografice noi, în special persoanele de 55 sau mai în vârstă (Marketingcharts, 2009).