Micotoxinele și vinul

Contribuţiile la studiul micotoxinelor cu aplicaţii pe produse vinicole se reflecta actual in vederea preintimpinarii si combaterii toxicitatii in urma folosirii acestor produse.

Având în vedere importanţa deosebită a cunoaşterii nivelului de contaminare cu micotoxine a alimentelor şi puţinele studii efectuate în România privind ocratoxinele, ne-am propus studiul prezenţei şi nivelului contaminării cu acestea a produselor alimentare comercializate şi consumate în zona judeţului Galati

1.Vinul a apărut încă la începutul dezvoltării umane. Sucul fructelor, lăsat la păstrare un anumit timp, suferă anumite transformări, devenind ameţitor.

Această băutură a fost considerată de mii de ani licoarea zeilor. Primele documente referitoare la cultivarea vinului datează din mileniul XVII î.Hr., iar vechii egipteni sunt cei care au cultivat sistematic vița de vie și au produs această licoare. Producția s-a extins pe timpul Imperiului Roman, atunci când vinul a devenit o băutură foarte populară

2. Cea mai veche sticlă de vin din lume datează de pe vremea romanilor, din anul 350, și este expusă la muzeul Speer din Germania. Sticla a fost descoperită în anul 1867, în mormântul unui nobil roman, intrând în colecția muzeului german acum 100 de ani.

Vinul, deși vechi de 1 650 de ani, este încă în stare lichidă grație sigiliului de ceară și a uleiului de măsline turnat deasupra. Specialiștii sunt de părere că, odată deschis recipientul, lichidul și-ar putea pierde proprietățile fizico-chimice

3. In afara faptului ca vinul este o bautura placuta, care impresioneaza prin aspectul, culoarea, aroma si gustul sau, el are totodata si o valoare alimentara si fiziologica mare.

Consumat in anumite cantitati si in anumite conditii, vinul satisface cerintele generale ale unui aliment.

Un litru de vin, cu o tarie alcoolica de 9-10°, aduce in bi lantul energetic circa 600-700 calorii, ceea ce reprezinta circa 25% din necesarul ziinic de calorii ai organismului omenesc.

Caloriile pe care le produce vinul se datoresc aproape in totalitate alcoolului etilic

(1 g de alcool etilic produce cca. 7 calorii).

Spre deosebire de alte alimente (zaharuri, grasimi, proteine etc.), alcoolul nu constituie o sursa di recta de energie, ci un aport energetic care se bazeaza pe fenomene respira torii la nivelul celular.

Alcoolul din vin are o actiune po zitiva asupra metabolismului proteinelor, glucidelor si lipidelor.

4. Vinul este cea mai sanatoasa si mai igienica dintre bauturi ”

(Pasteur) chimist francez

Din punct de vedere fiziologic vinul are influenta in special prin alcoolul pe care il contine asupra aparatului digestiv, circulator si al sistemului nervos.

Consumat in doze moderate, el activeaza secretiile salivare si gastrice, accelereaza circulatia singelui si produce o senzatie de ex citare nervoasa care stimuleaza activitatea creierului.

Consumat in doze mari si repetate, vinul are efecte negative asupra organismului: provoaca congestionarea mucoasei gastrice, produce stari de hipertensiune si de crestere a temperaturii periferice, paralizeaza actiunea centrilor ner vosi provocand stari de "betie".

Abuzul de alcool poate duce la aparitia gastritelor de natura alcoolica sau la ci-roza hepatica.

5 Consumat in anumite cantitati si in anumite conditii, vinul satisface cerintele generale ale unui aliment. Un litru de vin, cu o tarie alcoolica de 9-10°, aduce in bilantul energetic circa 600-700 calorii, ceea ce reprezinta circa 25% din necesarul ziinic de calorii ai organismului omenesc. Caloriile pe care le produce vinul se datoresc aproape in totalitate alcoolului etilic (1 g de alcool etilic produce cca. 7 calorii).Spre deosebire de alte alimente (zaharuri, grasimi, proteine etc.), alcoolul nu constituie o sursa di recta de energie, ci un aport energetic care se bazeaza pe fenomene respira torii la nivelul celular. Alcoolul din vin are o actiune po zitiva asupra metabolismului proteinelor, glucidelor si lipidelor.