Acidul lisergic dietilamid

Introducere

Drogurile practic sunt simple substanțe care și-au găsit receptori în organismul nostru, care acționează prin grăbirea, încetinirea sau modificarea proceselor unui anumit organ. Dependența este o noțiune generalizată, există persoane dependente de internet, de fast food asta deoarece orice substanță care îți induce o stare mai mult sau mai puțin falsă de bine iți activează un sistem de recompensare al creierului care eliberează anumite substanțe precum dopamina sau serotonina, responsabile pentru starea ta de spirit. Acest tip de dependență se numește dependență psihică, dependența fizică implică sevrajul care intervine odată cu retragerea substanței, acest tip de dependență îl intalnim în rândul drogurilor tari (heroina, amfetamina, metadona, nicotina, alcool, cocaina).

Termenul drog are mai multe accepțiuni. În sens larg desemnează orice substanță (naturală sau artificială) care prin natura sa chimică determină alterarea funcționării unui organ. În sens restrâns se referă la substanțe care provoacă toleranță și dependență. În limbaj uzual, acest termen se referă la substanțe psihoactive, mai ales cele ilegale.

Cu alte cuvinte, drogul este o substanță solidă, lichidă sau gazoasă, a cărei folosință se transformă în obicei și care afectează direct creierul și sistemul nervos, schimbă sentimentele, dispoziția și gândirea, percepția și/sau starea de conștiență, modificând imaginea asupra realității înconjurătoare.

Capitolul 1.

Clasificarea drogurilor

În sens ştiinţific, „drog” înseamnă orice substanţă care are capacitatea de a determina o stare de dependenţă.

Rădăcinile consumului de droguri sunt dificil de identificat; istoria şi evoluţia în timp a drogurilor relevă că acestea nu sunt decât în mică măsură o invenţie a lumii moderne, cele mai multe droguri fiind cunoscute şi folosite de multe milenii, iniţial la scară redusă, în rândul anumitor populaţii şi în anumite zone geografice, iar mai târziu la nivelul unui număr din ce în ce mai mare de indivizi, răspândirea făcându-se în diverse împrejurări şi oarecum în mod particular pentru fiecare drog în parte.

Drogurile pot fi clasificate din foarte multe puncte de vedere, pornind de la:

• starea de agregare,

• provenienţă,

• structură chimică,

• calea de administrare sau de pătrundere în organism,

• efectele asupra organismului,

• organele afectate sau funcţiile influenţate etc.

Toate clasificările sunt acceptate, considerând criteriul care stă la baza respectivei clasificări, dar, nici una nu este universal valabilă, care să cuprindă toate aspectele fenomenului.

I – Din punct de vedere al stării de agregare:

1. Droguri solide: pulberi – pentru dizolvat şi băut, pentru amestecat cu produse de patiserie, pentru fumat, pentru prizat, pentru dizolvat şi injectat etc.

2. Droguri lichide: alcoolul şi altele, folosite „per os” (de băut) sau pentru administrat parenteral (injectabil).

3. Droguri gazoase: numite şi „droguri inhalatorii”, constituite din diverse structuri „psihoactive” (psihotrope) sub formă de aerosoli, esenţe, cleiuri, solvenţi, nitriţi de butilen etc., unele dintre ele comercializate sub formă de „parfumuri ambientale”.