Clase chimice de substanțe dezinfectante și dezinfecția chimică

FENOLII

Fenolii se gasesc in cantitate mare in gudroanele carbunilor de pamint,din care se separa prin distilare,sau se pot obtine prin sinteza.Fenolilor li se pot adauga fractiuni clorinate si reziduuri de petrol, rezultind derivatii fenolici.

Fenolul a fost prima substanta intrebuintata in dezinfectie.Actualmente nu se mai utilizeaza ca atare,ci sub forma de derivati fenolici,care au proprietati antibacteriene superioare fenolului .

In comparatie cu alte substante dezinfectante,fenolii sunt mai ieftini si stabili in soluti.Pentru a le creste solubilitatea in apa se aditiveaza cu un detergent sau un sapun compatibil.

Sunt corozivi pentru materialele din aluminiu, cupru, zinc.

Fenolii au actiune bactericida, inclusiv pentru Pseudomonas aeruginosa, fungicida si tuberculicida; nu au actiune sporicida.Prezenta materialului organic nu influenteaza activitatea biocida.Deoarece au activitate virulicida slaba sau nula, stiut fiind ca pentru un dezinfectant este importanta prezenta activitatii virulicide (indeosebi impotriva virusurilor transmise prin singe: virusurile hepatitice B, C, virusul imuno-deficientei umane - HIV, etc.),dezinfectantele pe baza de fenol au o utilizare din ce in ce mai limitata.

Folosirea fenolilor este limitata doar pentru dezinfectia mediului (suprafete, aer).

NU este recomandata utilizarea lor pentru dezinfectia instrumentarului,datorita corozivitatii si nici utilizarea ca antiseptice,datorita toxicitatii.Se folosesc, uneori, pentru dezinfectia instrumentarului utilizat in anatomia patologica si a echipamentelor contaminate cu bacilul tuberculozei, cind nu se poate folosi decontaminarea prin caldura.

NU este recomandata utilizarea fenolilor in ariile de preparare a mincarii, in ariile de cazare a bolnavilor, pentru dezinfectia echipamentelor care vin in contact cu mucoasele, precum si in sectiile de pediatrie si nou-nascuti.

Fenolul este un toxic protoplasmatic, care patrunde in interiorul celulei,prin solubilizarea lipidelor.Actioneaza asupra sistemului nervos central producind hipotermie si paralizia centrului vasomotor.

Contactul cu pielea: este un iritant puternic pentru piele.Local, fenolul exercita o actiune caustica asupra pielii provocind leziuni grave,albicioase,dureroase. Gravitatea leziunilor este in functie de concentratia solutiei,timpul de contact si dimensiunea zonei de expunere.Solutiile diluate provoaca dermatite severe, mai ales la contact repetat.

Contactul cu ochii: este un iritant puternic pentru ochi.Patrunderea accidentala in ochi a fenolului, sau a solutiilor concentrate, provoaca o iritatie severa, care poate duce la distrugerea corneei.

Inhalare: inhalarea sub forma de vapori, in doze cronice, duce la iritarea cailor respiratorii si determina scleroza vaselor sanguine.Valoarea limita de expunere in aerul ambiental este 5ppm sau 19mg/m.c.

Ingestia: in caz de ingestie, produce efecte caustice asupra tubului digestiv,tulburari neurologice,cardiovasculare,hepatice,renale.Doza letala pentru om este de 10 g fenol. Fenolul are simbolul de toxicitate "T" - toxic, otravitor.

Efectele toxice ale derivatilor fenolici sunt similare cu ale fenolului, actionind asupra sistemului nervos central.Pot fi absorbiti de piele, mucoasele cailor respiratorii si tubului digestiv,dar rata de penetrare este in functie de suprafata expusa si de concentratie.Solutiile concentrate sunt local corozive pentru piele si mucoase, iar solutiile diluate provoaca roseata si ulceratii ale pielii. Sensibilitatea pielii poate surveni la om la concentratii mai mici de 0,1%.

Fenolii au simbolul de toxicitate "Xn"-moderat toxic,nociv.

HALOGENII: COMPUSI CARE ELIBEREAZA CLOR, BROM SAU IOD

Se utilizeaza pe scara larga, ca agenti eliberatori de clor, in special: dicloroizocianuratul de sodiu (NaDCC) si hipocloritii, fiind de preferat altor compusi eliberatori de clor, cum ar fi: cloraminele B si T si varul cloros.

Aceste dezinfectante, care actioneaza prin eliberarea clorului, sunt ieftine si eficiente, nu sunt toxice la concentratii mici si au un spectru larg de utilizare, atit in mediul spitalicesc, cit si pentru uz gospodaresc.Sunt folosite pentru:

-tratarea apei,

-curatarea biberoanelor,

-dezinfectia zonelor de preparare a mincarii.

Agentii care elibereaza clor nu sunt compatibili cu unii detergenti;din aceasta cauza trebuie sa se aiba in vedere compatibilitatea detergentului utilizat la curatenie, inainte de aplicarea solutiilor clorigene, suprafetele trebuie clatite pentru a se indeparta urmele de detergent.

Nu trebuie amestecati cu acizi - inclusiv fluide acide ale organismului, (ex.: urina), deoarece clorul eliberat poate fi periculos, mai ales in spatiu inchis.Solutiile pot fi stabilizate cu substante alcaline sau clorura de sodiu.

Dicloroizocianuratul de sodiu

Dezinfectantele pe baza de NaDCC sub forma de tablete, pulbere, granule; prezinta siguranta si usurinta in preparare, chiar si pentru persoanele neexperimentate.Sunt stabile pe perioada stocarii si sunt mai eficiente si mai putin corozive decit solutiile de hipoclorit.Prezinta avantajul ca se pot folosi pentru dezinfectia instrumentarului din metal inoxidabil.

Solutiile sunt instabile,de aceea,in practica se recomanda utilizarea solutiilor imediat dupa preparare.

Costul pentru solutiile in concentratie mica este comparabil cu cel pentru solutiile de hipoclorit,dar folosirea tabletelor de NaDCC pentru prepararea de solutii in concentratii mari este costisitoare.