Compoziția solului

-  faza solida = specii anorganice (minerale, saruri) si specii organice (materie organica vie si materie organica moarta); -  faza lichida sau solutia solului = o solutie complexa in care sunt dizolvati o serie de compusi anorganici, organici si gaze; -  faza gazoasa = se gaseste in porii solului si contine in principal speciile gazoase pe care le contine si aerul atmosferic.

Solul = sistem deschis, schimba materie si energie cu atmosfera, biosfera si hidrosfera. Solul sufera transformari continue chimice si biologice care il leaga de atmosfera si hidrosfera.Pietrele, pietrisul - fractiunea minerala cu dimensiuni mai mari de 2 mm - are o permeabilitate ridicata pentru apa si aer, capacitate slaba de retinere a apei, un grad de afânare ridicat, penetrabilitate ridicata pentru sistemul radicular al plantelor, o suprafata specifica redusa, coeficientului de conductibilitate termica mare, amplitudinea termica diurna si sezoniera este mare, procesele de dezagregare intense. Procesele de alterare chimica sunt slabe datorita suprafetei specifice mici si a cantitatii reduse de apa. Cantitatea mica de produsi formati prin alterare este levigata de apa de precipitatii.

Nisipurile - se gasesc in cantitati variabile in toate tipurile de sol; permeabilitate mare pentru apa si aer, capacitate de retinere pentru apa foarte mica (se retine pentru scurt timp ca apa peliculara suspendata), un grad de afânare ridicat, penetrabilitate favorabila radacinilor plantelor, coeziune mica, coeficient mare de conductibilitate termica, nisipurile se incalzesc si se racesc repede, amplitudinea diurna este mare, procesele de dezagregare si alterare sunt mai intense, alterarea fiind limitata de rezistenta acestora la actiunea agentilor de alterare si de cantitatea redusa de apa, in cazul unui sol ce contine cantitati importante de nisip nu se formeaza solutia solului, sarurile minerale si ceilalti produsi de alterare sunt levigati de catre apa care se infiltreaza in adâncime.

Pulberile - fractiunea cu dimensiunile sub 0,02 mm - poseda spatii capilare in care este retinuta apa (capacitatea de retinere a apei este mai mare decât la fractiunile anterioare), prezinta o permeabilitate buna pentru apa, coeziune slaba, grad de penetrare favorabil radacinilor, se incalzesc si se racesc rapid, dar au o amplitudine termica mai mica comparativ cu nisipurile; procesele de alterare sunt intense, cu formare de argile si saruri minerale; pulberile pot retine o cantitate mare de saruri nutritive, apa si aer, deci creeaza conditii propice dezvoltarii plantelor.

Fractiunea minerala alterata = particule cu diametru echivalent sub 0,002 mm- proprietati coloidale:

-  minerale argiloase provenite din roci primare si secundare prin modificarea structurii chimice a acestora;

-  minerale noi formate in urma reactiilor dintre produsii de alterare.

Silicatii = circa 75% din litosfera.

Oxizii si hidroxizii = circa 17% din litosfera. Oxizii de fier, aluminiu si mangan. Se formeaza in timpul proceselor de oxidare a mineralelor primare; pot avea actiune catalitica asupra anumitor reactii si prin formarea unor pelicule pe suprafata altor minerale modifica reactivitatea acestora; au rol important in distributia anumitor specii chimice intre faza solida si cea lichida a solului (transferul metalelor grele sau al altor contaminanti din faza lichida a solului in faza solida a acestuia). Oxizii de fier impreuna cu oxizii de aluminiu intervin in nutritia plantelor prin capacitatea de retinere a acestora pentru fosfati. Oxizii de mangan furnizeaza manganul ca nutrient esential pentru plante; oxidant natural pentru câteva specii precum As3+ si Cr3+. Hidroxizii sunt substante de natura coloidala, cu suprafata specifica mai mare decât a argilelor. Compusii cu structura cristalina, compusi amorfi care nu au intrat in alcatuirea mineralelor argiloase si se acumuleaza ca atare (hidroxizii de aluminiu si fier, hidroxidul de siliciu sau combinatii ale acestora). Hidroxizii de fier formeaza geluri amorfe de tip Fe2O3 nH2O care pot sa cristalizeze ca limonit sau hematit. O parte importanta reactioneaza cu silicea intrând in compozitia mineralelor argiloase. Hidroxizii de aluminiu participa de asemenea la formarea mineralelor argiloase si sunt prezenti in sol ca goluri amorfe de tip Al2O3 nH2O.

Carbonatii = pâna la 7% din litosfera. Provin din reactia dintre dioxidul de carbon din aerul atmosferic si din sol (prin descompunerea materiei organice, prin activitatea microorganismelor). Acidul carbonic intra in reactie cu hidroxizii metalelor sau cu ionii metalici din reteaua mineralelor formând carbonati si bicarbonati. Bicarbonatii odata cu migrarea lor pe profil pierd dioxid de carbon si devin insolubili. Metalele, cu exceptia celor alcaline formeaza carbonati greu solubili.

Sulfatii, fosfatii, azotatii si clorurile = pâna la 1%.