Industria Zaharului

Imagine preview
(9/10 din 4 voturi)

Acest referat descrie Industria Zaharului.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere doc de 53 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Chimie Generala

Cuprins

INTRODUCERE
1. MATERII PRIME PENTRU OBTINEREA ZAHARULUI 9
1.1. Sfecla de zahar 9
1.1.1. Structura morfologica a sfeclei de zahar 9
1.1.2. Compozitia chimica a sfeclei 10
1.1.3. Factorii care influenteaza calitatea sfeclei 11
1.1.4. Caracteristicile fizice si termofizice ale sfeclei 14
1.1.5. Conditiile de plata pentru sfecla 14
2. TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE INITIALA A SFECLEI 15
2.1. Recoltarea sfeclei 16
2.2. Transportul sfeclei 16
2.3. Operatii în baza de receptie 16
2.3.1. Transformari biochimice si microbiologice la depozitarea sfeclei 18
2.4. Spalarea sfeclei de zahar 25
3. EXTRACTIA ZAHARULUI DIN TAIETEI (DIFUZIA) 31
3.1. Consideratii generale 31
3.2. Ecuatia operatiei de difuzie 32
3.3. Metode de realizare a difuziei 32
3.4. Factorii care influenteaza procesul de difuzie 33
3.5. Calcule tehnologice pentru procesul de difuzie 38
3.6. Presarea si uscarea borhotului 38
4. PURIFICAREA ZEMII DE DIFUZIE 41
4.1. Compozitia chimica a zemii de difuzie 41
4.2. Necesitatea purificarii zemii de difuzie 42
4.3. Operatiile procesului de difuzie 42
4.4. Scheme de purificare 50
5. EVAPORAREA ZEMII SUBTIRI 53
5.1. Instalatia de evaporare 53
5.2. Modificarile zemii în timpul evaporarii 54
6. FIERBEREA SI CRISTALIZAREA ZAHARULUI 57
6.1. Consideratii generale privind fierberea si cristalizarea 57
6.2. Rafinarea zaharului 59
6.3. Scheme de obtinere a zaharului rafinat 60
7. PRELUCRAREA ZAHARULUI UMED 64
7.1. Transportul si sortarea zaharului 64
7.2. Uscarea zaharului 64
7.2.1. Consideratii generale asupra uscarii 64
7.2.2. Uscarea zaharului 65
7.2.3. Separarea prafului de zahar 68
7.2.4. Depozitarea zaharului în vrac 68
7.2.5. Depozitarea zaharului ambalat în saci 70
8. RAFINAREA ZAHARULUI BRUT DIN TRESTIE DE ZAHAR 76
8.1. Materia prima 76
8.2. Obtinerea clerei (clersei) brute totale 76
9. VALORIFICAREA SUBPRODUSELOR DIN INDUSTRIA ZAHARULUI 89
9.1. Valorificarea borhotului 89
9.2. Valorificarea melasei 89
9.3. Valorificarea namolului 93
BIBLIOGRAFIE 94

Extras din document

1

MATERII PRIME PENTRU OBTINEREA ZAHARULUI

Materiile prime pentru fabricarea zaharului sunt reprezentate de sfecla de zahar si trestia de zahar. Fabricile de zahar din Europa nu lucreaza cu trestie de zahar ci cu zaharul brun din trestie important din tarile producatoare de zahar din trestie cum ar fi Cuba, Brazilia etc.

1.1. SFECLA DE ZAHAR

Sfecla de zahar -Beta vulgaris saccharifera- este o planta ierbaceae apartinând familiei Chenopodiaceae. Se utilizeaza sfecla din primul an de vegetatie când se formeaza radacina si frunzele. (în al doilea an de vegetatie are loc fecundarea si formarea semintei, planta devenind semincer adica producatoare de samânta).

1.1.1. STRUCTURA MORFOLOGICA A SFECLEI DE ZAHAR

Radacina sfeclei de zahar este formata din:

- cap sau epicotil  portiune care poarta si frunzele;

- gât sau cotlet, respectiv hipocotil;

- corpul radacinii sau rizocorp;

- codita terminala cu radacinile derivate din aceasta.

Pe corpul sfeclei se afla doua snturi (pe o fata si alta) din care ies radacini laterale care se întind pâna la vârful coditei (fig. 1.1).

Fig. 1.1. Schema simplificata a sfeclei.

Radacina propriu zisa este formata din urmatoarele straturi (fig. 1.2):

- epiderma care formeaza startul exterior al rizocorpului si care se compune din mai multe straturi de celule cu pereti îngrosati (1);

- tesutul fibros (2) care, împreuna cu fasciculul de vase liberiene (3) da rizocorpului rezistenta lemnoasa;

- parenchimul în ale carui celule se gaseste sucul celular ce contine zaharul (zaharoza).

Fig. 1.2. Structura sfeclei:

1- epiderma; 2- tesut fibros; 3- fascicul de vase liberiene; 4- parenchim format din celule ce contin suc zaharos.

Celulele din parenchim sunt formate din (fig. 1.3):

- membrana semipermeabila la exterior;

- citoplasma cu vacuola ce contine suc celular;

- nucleu, imediat sub membrana.

Sfecla matura prezinta vacuola mare si citoplasma redusa.

Fig. 1.3. Structura celulei din parenchim.

1.1.2. COMPOZITIA CHIMICA A SFECLEI

Sfecla de zahar, matura, sanatoasa, cu o masa de 300...1000 g si chiar mai mult, contine apa, zaharoza, substante pectice (protopectina), celuloza si hemiceluloza, subatante proteice, substante neproteice cu azot si fara azot si cenusa (substante minerale). Daca raportarile se fac la 100 kg sfecla repartizarea componentelor chimice este urmatoarea (fig. 1.4).

Fig. 1.4. Repartizarea componentelor chimice în suc si pulpa.

1.1.3. FACTORII CARE INFLUENTEAZA CALITATEA SFECLEI

Acesti factori sunt reprezentati de:

a) Factorii genetici care determina forma si dimensiunea corpului radacinii, gradul de ramificare a radacinii, masa corpului radacinii. În categoria factorilor genetici intra calitatea semintei, caracteristicile soiului sau hibridului de sfecla cultivata.

b) Factorii pedoclimatici care sunt determinati de caracteristicile soiului si particularitatile climei din aria de cultivare. Acesti factori determina productia de sfecla si starea ei de sanatate.

c) Factorii fitotehnici, respectiv tehnologia de cultivare si întretinere a culturii. Acesti factori determina, deasemenea, productia de sfecla si starea de sanatate a acesteia.

d) Factorii care se refera la modul de recoltare ce determina:

- gradul de ranire mecanica a sfeclei;

- continutul de impuritati de pe sfecla care la rândul sau este dependent de

Fisiere in arhiva (3):

  • CUPRINS.doc
  • ind. zaharului.doc
  • introducere.doc