Lacul Siutghiol

Tip rezervatie: Mixta

Suprafata: 1610 ha

Amplasare: La Nord de Grindul Lupilor, la Sud-Est de Cetatea Histria-Grindul Saele, la Sud de Grindul Chituc si la Vest de comunele Istria, Nuntasi, Corbu.

Aspecte geologice si geomorfologice: Formele de relief dominante sunt grindurile nisipoase marine-lagunare. În zona nordica exista sporadic dune costiere, izolat pe marginea estica exista suprafete plane de origine lagunara cu grinduri nisipoase. Geologia zonei este reprezentata de formatiuni sedimentare de vârsta holocena: cordoane litorale marine formate din depozite nisipoase de origine mixta si lagunara. Promontoriul din extremitatea nord-estica a zonei este format din sisturi verzi.

Aspecte pedologice: Complexul lacustru se prezinta ca o zona cu suprafata în general putin valurita. În partea de nord-est exista un martor de eroziune stâncos cu ruinele cetatii Histria cu altitudine maxima de 8,7 m. Grindul este alcatuit din depozite loessoide pleistoce si nisipuri. Asadar solurile sunt reprezentate prin nisipuri si soloneturi si solonceacuri, ceea ce face ca vegetatia sa aiba un caracter psamofil si halofil general.

Aspecte hidrologice: Acest refugiu ornitologic format din Lacurile: Corbu, Nuntasi, Tuzla, Istria, Sinoe alcatuieste un subcomplex lacustru, care este înglobat în complexul lacustru Razim-Sinoe, parte componenta a unitatii geografice Delta Dunarii. Trecerea între lacurile Nuntasi, Tuzla si lacul Sinoe este facuta prin lacul Istria legat de lacul Nuntasi printr-un canal lung de 200 m, în prezent colmatat si stabatut de soseaua asfaltata care duce spre ruinele cetatii Histria. La sud sunt o succesiune de cordoane, dune, gârle, care sfârsesc prin Gura Buhazului, pe unde o parte din apa lacului Sinoe se varsa în mare. În prezent apa din gârle stagneaza, iar gura de varsare este colmatata.

Aspecte climatologice: Clima este tipica litoralului marin. Temperatura medie anuala este putin peste 110C. Precipitatiile medii anuale sunt în jur de 378 mm. Radiatia solara globala este de 132,5 kcal/cm2. Viteza medie anuala a vânturilor este de peste 4 m/s.

Vegetatia: Flora subcomplexului lacustru Corbu-Nuntasi-Tuzla-Istria se caracterizeaza prin dominarea terofitelor, a speciilor meridional-continentale si a plantelor xero-mezofile, moderat termofile si neutro-bazifile, reflectând fidel conditiile stationare din zona. De altfel este inclus din punct de vedere biogeografic în provincia ponto-sarmatica a subregiunii pontico-central-asiatica. Fitocenozele acopera apele putin adânci si deosebit de bogate în hrana, saraturile, locurile nisipoase. În apele lacurilor prezentate:

- Vegetatia submersa este constituita din asociatii de specii ca: broscarita - Potamogeton sp.; penita - Myriophyllum sp.; matrita - Zanichellia sp.; iarba de mare - Zostera sp. Biomasa planctonica, dar mai ales cea bentonica este deosebit de bogata si constituie o imensa rezerva de hrana pentru animalele acvatice.

- Vegetatia din jurul lacurilor este reprezentata prin asociatii de: trestie - Phragmites sp.; papura - Typha sp.; rogoz - Bolboschoenus maritimus; pipirig de mare - Juncus maritimus, Juncus acutus.

Pe terenurile saraturoase se dezvolta o vegetatie halofila (de saratura) constituita din: caprita - Salicornia herbacea; gherin - Sueda maritima; balanica - Puccinellia distans; Statice caspia, Aeluropus littoralis, Obione verrucifera etc

- Vegetatia arenacee (de nisipuri) care se dezvolta pe nisipurile consolidate de pe grinduri este constituita din Cynodon dactylon, Agropyron elongatum, Plantago maritima, Artemisia arenaria, Centaurea arenaria, Bromus tectorum, Secale silvestre, iar dintre raritati: Alyssum borzeanum, Astrodaucus littoralis, Herniaria hirsuta.

Valorile floristice apartin urmatoarelor pozitii biogeografice:

- specii pontice: Agropyron elongatum, Alcea pallida, Alyssum borzeanum, Alyssum hirsutum, Cakile maritima, Glaucium flavum, Goniolimon besserianum, Halocnemum strobilaceum;