Metode de prelevare a probelor de apa

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Metode de prelevare a probelor de apa.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 12 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Chimie Generala

Cuprins

1.GENERALITĂȚI .. . .3
2. IDENTIFICAREA LOCAȚIILOR DE PRELEVARE .. 3
3.TEHNICA RECOLTĂRII PROBELOR DE APĂ . 4
4.TIPURI DE PROBE DE APĂ . ...6
5.TIPURI DE ECHIPAMENTE DE PRELEVARE .. 8
6.PRELEVAREA PROBELOR .. ...9
7.CONSERVAREA PROBELOR .. . .11
8.TRANSPORTUL PROBELOR DE APA .12
Bibliografie .. . 13

Extras din document

1. GENERALITĂȚI

Recoltarea probelor de apă este o etapă importantă în desfășurarea procesului de analiză fizico-chimică, bacteriologică și biologică a apei, deoarece probele de apă trebuie să fie reprezentative, nu trebuie să introducă erori în compoziția și calitățile apei datorită unei tehnici defectuoase sau a unor condiții incorecte de pregătire a materialului, cunoscut fiind faptul că erorile datorate unei recoltări necorespunzătoare nu mai pot fi ulterior corectate.

La recoltarea probelor de apă se vor avea în vedere următoarele condiții:

- proba de apă să fie reprezentativă (compoziția apei recoltate este identică cu cea a apei din care s-a facut recoltarea sau are aceeași compoziție la locul și momentul când s-a făcut recoltarea;

- volumul probei de apă se stabilește de la caz la caz;

- recipientul trebuie să fie confecționat din materiale inerte. Flacoanele de sticlă influențează conținutul de Na și Si. Pentru determinarea acestor elemente recoltarea se va face în flacoane de polietilenă sau alt material plastic;

- în timpul recoltării și până la analiză probele vor fi conservate și transportate corespunzător.

De mare importanță este realizarea unor liste cu parametrii considerați a fi de interes, astfel încât să fie desemnate tehnicile de prelevare, tipurile de recipiente folosite, precum și metodele de conservare și manevrare.

2. IDENTIFICAREA LOCAȚIILOR DE PRELEVARE

Identificarea locațiilor pentru prelevare permite ca prelevarea comparativă să aibă loc tot timpul. Punctele de prelevare pot fi identificate utilizând repere fixe, coordonate GPS sau stații si număr de identificare al stației sau echipamentului.

- Prelevarea pe râuri

Procesul de prelevare pentru apele de suprafață poate fi unul periculos, motiv pentru care prelevatorii trebuie instruiți pentru asigurarea unor condiții de siguranță corespunzătoare. Pentru anumite perioade ale anului, condițiile generale de mediu într-o anumită regiune pot fi destul de ostile (gropi adânci, curenți rapizi etc.). Prelevarea ar trebui mereu realizată de către 2 persoane care să lucreze împreună și care să aibă o instruire asemănătoare.

Ar trebui să se ia în considerare că în multe râuri sau cursuri de apă există pericole bacteriologice, virotice sau zoologice.

- Prelevarea apelor industriale

În funcție de obiectivele care trebuie atinse, rețeaua de prelevare poate fi reprezentată de o singură probă sau de un complex de probe. De exemplu: probele luate dintr-o secțiune care aparține unui complex industrial pot include prelevări din: prize de apă, puncte unde apa ar putea fi contaminate, gura de evacuare, zona de amestec din cursul de apă receptor.

Locul de recoltare poate fi diferit după modul de utilizare a apei și scopul urmărit. Locul se alege după o analiză amănunțită a condițiilor care pot influența compoziția probei de apă recoltate. Recoltarea se poate face din: rezervoare, coducte, instalații interioare, de la puțurile de forare, rețeaua de distribuție pentru apa consumtă de populație, sorbul uzinei de apă pentru sursele de aprovizionare, intrarea și ieșirea din stația de epurare (pentru eficiența acesteia).

3. TEHNICA RECOLTĂRII PROBELOR DE APĂ

Datele analitice pot fi necesare pentru indicarea calității apei prin determinarea unor parametri precum concentrația mineralelor dizolvate, a gazelor dizolvate, materiei organice dizolvate și a materiei în suspensie la un timp și o locație specifică. Cel mai bine ar fi ca măsurarea anumitor parametri cum ar fi temperatura, gazele dizolvate și pH-ul să fie făcute dacă este posibil in situ, cu scopul măririi acurateței rezultatelor.

Momentul și frecvența recoltărilor vor fi stabilite în funcție de variabilele luate în considerare: calitatea apei, regimul de distribuție, debitul sursei (ideal ar trebui luate din ape turbulente, bine amestecate, și unde este posibil, pentru cursurile de apă liniștite, turbulența ar trebui indusă).

În momentul recoltării flaconul se va clăti de 2-3 ori cu apa ce urmează să fie recoltată, apoi se umple cu apa de analizat până la refuz, iar dopul se va fixa în așa fel încât să nu rămână bule de aer în interiorul vasului.

Modul cum se face recoltarea este în funcție de sursa de apă, astfel:

Fisiere in arhiva (1):

  • Metode de prelevare a probelor de apa.docx

Bibliografie

o Dima, “Epurarea apelor uzate. Canalizări”, Ed. Rotaprint a Universității Tehnice “Gh. Asachi” din Iași, 1998
o Keith L.H., “Environmental Sampling and Analysis. A Practical Guide”, Lewis Publishers, USA, 1991.
o Stîngaciu E., Simionescu C.M., “Supravegherea și controlul calității apelor naturale”, Ed. MatrixRom, București, 2009
o Zaharia C., “Legislația privind protecția mediului”, Ed. Politehnium, Iași, 2008
o Surpățeanu M., “Hidrochimie și analiza calității apei”, Ed. Performantica, Iași, 2007
o https://lege5.ro/Gratuit/gu2tgojw/prelevarea-si-analiza-probelor-de-apa-norma?dp=gi2tenjsgmzdg
o http://www-old.anpm.ro/upload/57163_Norme%20de%20prelevare,%20conservare%20probe-Laborator%20Deseuri.pdf
https://ro.scribd.com