Produse Lactate Acide

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Produse Lactate Acide.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 2 puncte.

Domenii: Chimie Generala, Industria Alimentara

Extras din document

ACIDE

In categoria produselor lactate acide se cuprind o serie de sortimente(iaurtul,laptele batut,smantana pentru alimentatie,chefirul)obtinute prin fermentarea laptelui cu culturi lactice folosite ca atare sau asociate cu unele specii de drojdii(in cazul chefirului).

O parte din aceste produse denumite si produse lactate dietetice sunt recunoscute prin valoarea lor nutritiva, datorita modificarilor biochimice si structurale care au loc in lapte in urma proceselor fermentative pe parcursul mai multor faze tehnologice. Toate aceste modificari, controlate si dirijate in mod stiintific, confera produselor respective noi valente si proprietati organoleptice (gust, aroma) paralel cu cresterea gradului de digestibilitate si asigurarea unui pH optim in mediul intestinal. Proprietatile pe care le au in prevenirea unor boli si in mentinerea la un nivel ormal a functiilor vitale a facut di aceste produse adevarate „izvoare de sanatate” transmise din generatie in generatie pe firul istoriei, la o serie de popoare. Asa este cazul iaurtului care, avand „actul de nastere” in zona balcanica, a contribuit in mare masura la cresterea longevitatii populatiei. Mai precis, se spune ca iaurtul a fost mai inati preparat de un medic din Constantinopol, de unde in anul 1542,din odinul regelui Francisc I, a fost adus in Franta pentru a-l folosi „drept leac pentru o suferinta careia nu i se gasea alinare” .

O importanta deosebita in asigurarea starii de sanatate in unele zone din Asia centrala a avut-o chefirul fabricat din lapte de vaca precum si cumasul din lapte de iapa, atestat documentar inca din epoca migratiunii popoarelor.

Microorganismele din culturile lactice utilizate in fabricatie pentru transformarea si consevarea laptelui cat si a subproduselor sunt bioconvertori unici de energie. Utilizate in mod corespunzator, aceste culturi produc prin fermentatie metaboliti specifici. Substantele rezultate precum si hidroliza partiala a componentelor laptelui(proteine,grasime si lactoza) contribuie la cresterea digestibilitatii si la imbunatatirea proprietatilor nutritive si terapeutice ale produselor fermentate.

Unele bacterii lactice sintetizeaza vitamine din grupul B. De asemenea, culturile lactice produc lactoza si alte enzime care contribuie la metabolismul si la asimilarea lactozei de catre persoanele cu intoleranta la acest glucid.

In ultimele ani, s-a constat ca bacteriile lactice, si in special unele specii de lactobacili, elaboreaza agenti antimicrobieni specifici cu un spctru larg de inhibare a microorganismelor de alterare a produselor alimentare. De asemenea,s-a pus in evidenta faptul ca prin consumul produselor lactate fermentate se asigura protectia organismului fata de unele boli. O serie de autori au remarcat ca iaurtul si laptele acidofil precum si microflora acestora au efecte favorabile in tratamentul unor tulburari intestinale si de alta natura provocate de bacterii la animale si om. Unele tulpini de Lactobacillus acidophilus in vivo poseda proprietati specifice anticarcinogenice.

Laptele degresat fermentat

In unele tari, acest produs este larg intrebuiintat pentru consumul uman, fiind asemanator, sub aspectul caracteristicilor senzoriale si fizico-chimice,cu zara (in S.U.A. este denumit „cultured buttermilk”).

Materia prima este laptele proapat, complet sau partia; degresat, precum si laptele reconstituit din laptele degresat praf, cu un continut de 9-10% substanta uscata. La o concentratie mai redusa de substanta uscata se obtine un prous finit cu o consistenta moale si cu tendinta de separare a zerului, in timp ce un continut mai mare de substanta uscata determina o vascozitate excesiva. Exista numeroase variante tehnologice de fabricare a acestui produs prin care se cauta sa se reproduca aspectul si vascozitatea asemanatoare zarei rezultate la fabricarea untului. Cultura lactica utilizata pentru fermentare contine diferiti streptococi lactici (Str. lactis, Str. cremoris), sau specii de Leuconostoc,utilizate in functie de performantele privind producerea de acid lactic, substante de aroma si vascozitate. Absenta bacteriilor din genul Leuconostoc conduce la aparitia gustului acid,aspru. Nu se recomanda utilizarea bacteriei Str. diacetilactis care transimite produsului gustul de iaurt. Procesul tehnologic prevede pasteurizarea laptelui (cu o,1-0,4% grasime) la 90˚C/20s sau,pentru o vascozitate mai mare si pentru cresterea stabilitatii, la 80-90˚C/30-60 min. Au fost incercate si alte regimuri termice de sterilizare (127˚C/8s),dar,in acest caz, a fost necesara o maia speciala, vascoasa, pentru un produs corespunzator. Regimul de pasteurizare influenteaza si proportia de zer eliminat din coagul. Prin incalzirea laptelui la 63-74˚C/30 min fenomenul de separare a zerului se intensifica, in timp ce la 85˚C/30 min se inregistreaza regimul optim, sub acest aspect.

Fisiere in arhiva (1):

  • Produse Lactate Acide.doc