Vitaminele

Vitaminele sunt substante organice necesare în cantitati minime organismului, care provin din ratia alimentara. Unele sunt produse si de flora intestinala.

Vitaminele regleaza una sau mai multe faze ale metabolismului intermediar, influenteaza activitatea enzimelor sau intervin direct în procese redox si chiar în sinteza enzimelor. Lipsa accentuata de vitamine duce la avitaminoze. Tulburarile care apar sunt caracteristice pentru fiecare vitamina în parte si pot duce pâna la moartea omului sau animalului.

Denumirea de vitamine se datoreaza lui Funck care prepara în anul 1911 din tarâte de orez substanta curativa a polinevritei si considera gresit ca ea contine o grupa - NH , fiind numita de autor “vitamina” (amina indispensabila vietii).

Clasificarea vitaminelor. Nu se poate face o clasificare dupa compozitia chimica, deoarece apartin unor clase de substante diferite. Dupa solubilitate se clasifica în: vitamine hidrosolubile si liposolubile.

Vitaminele solubile în apa (hidrosolubile).

Vitamina C (acidul ascorbic) este un reducator puternic, oxidându-se la acid dehidroascorbic. Se gaseste în: ardei, patrunjel, maces, lamâi, cartofi. Lipsa acestei vitamine duce la scorbut caracterizat la copil prin oprirea cresterii, anemie hiprocroma, stare subfebrila, tulburari digestive, hemoragii, gingivita, tendinta la fracturarea oaselor. Scorbutul adultului predomina prin simptome ca: gingivita si mobilitatea dintilor, tulburari nervoase, deschiderea cicatricelor, tendinta de fractura a oaselor. Anemia datorita lipsei de acid ascorbic se manifesta prin scaderea numarului hematiilor, a cantitatii hemoglobinei si a fierului.

Hipervitaminoza C propriu-zisa nu exista, totusi doze prea mari pot da crampe musculare, excitare si insomnie.

Acidul ascorbic nu este indicat în cazul cancerului. Se indica în oboseala de primavara, graviditate, în starile de infectii si intoxicari, deficiente de calcifiere, stari alergice.

Complexul de vitamine B este un amestec alcatuit din vitaminele B , B , B , B extrase din drojdia de bere. Se afla în legume verzi, lapte, oua, carne.

Vitamina B (tiamina sau aneurina) se afla în tarâte de orez, lapte, fructe, drojdie de bere. Carenta în vitamina B se manifesta prin: tulburari digestive, nervoase, cardiace. În forma cronica se înregistreaza atrofie musculara, tulburari psihice. Vitamina B se întrebuinteaza pentru tratarea polinevritei, alcoolismului, boli ale sistemului nervos, radiologie, reumatologie.

Vitamina B se gaseste în drojdia de bere, ficat, rinichi si determina cresterea organismului tânar. Intra în compozitia coenzimei FAD ce activeaza respiratia celulara.

Vitamina B (adermina sau piridoxina) se gaseste în drojdia de bere, grâu, porumb, creier, ficat, splina, fiind sintetizata si de flora bacteriana intestinala. Avitaminoza B se caracterizeaza prin carii dentare, distrofii musculare, insomnii, astenie nervoasa, dereglari în sinteza hemoglobinei. Vitamina B este indicata în pelagra, boli nervoase si în stari de pigmentare anormala a pielii.

Vitamina B (antianemica), care contine cobalt, joaca un rol important în producerea globulelor rosii ale sângelui. Se gaseste în drojdia de bere si în ficat. Lipsa ei produce încetarea sintezei ADN si deci a diviziunii celulare. Boala denumita anemie pernicioasa se caracterizeaza prin aparitia de celule rosii mari.

Vitamina PP (antipelagroasa) este amida acidului nicotinic. Se gaseste în spanac, rosii, lapte, carne, coaja de pâine integrala. Importanta pe care o are în organism vitamina PP consta în faptul ca ia parte în structurarea unor coenzime cu rol important în oxireducerile celulare.

Carenta în vitamina PP duce la pelagra. Pelagra umana survine în functie de alimentatie, în special la populatia care consuma porumb, melasa din trestie de zahar si consuma excesiv alcool.Ea se manifesta prin: dermatita, diaree, dementa. Manifestarile nervoase se traduc prin neliniste, melancolie si nebunie.