Acidul Folic

Acidul folic si derivatii sai prezinta un larg interes in biologie si medicina datorita in primul rand functiilor enzimatice indeplinite in organism intr-o serie de reactii metabolice de importanta vitala.

Rolul protector al acidului folic se poate explica si prin rolul important pe acare il detine in sintetizarea acizilor nucleici ARN si AND si prin rolul esential in divizarea celulara. Acidul folic ajuta femeile si dupa nastere, stimuland lactatia, oferind protectie impotriva parazitilor intestinali si a toxinelor alimentare. Acidul folic (vitamina B9) protejeaza consumatorii de pericolul infarctului si al altor boli de inima. Substratul este reprezentat de scaderea nivelurilor de homocisteina din sange, o substanta asociata cu afectiuni cardiace, risc crescut de accidente vasculare. Pe de alta parte, acidul folic stimuleaza formarea hematiilor si leucocitelor, adica “reimprospatarea” sangelui si a sistemului imunitar.

ISTORIC:

In 1931, cercetatoarea Lucy Wills a identificat acidul folic ca fiind nutrientul care previne aparitia anemiei in perioada sarcinii, insa abia in 1941 acesta a fost extras din frunzele de spanac, iar in 1946 a fost pentru prima data sintetizat. Acidul folic, cunoscut si drept folat sau folacin .

Aceasta substanta nutritiva ia parte la o mare varietate de procese ce se desfasoara in organism, de la sinteza materialului genetic pana la transmisia semnalelor nervoase. In unul dintre aceste roluri importante, acidul folic actioneaza foarte strans cu vitamina B12 in metabolismul aminoacizilor si in sinteza proteinelor, inclusiv in producerea materialului genetic (ARN sau ADN). Astfel, acesta este vital atat in divizarea si inmultirea normala a celulelor, cat si in cresterea tesuturilor. Dupa cum veti putea constata, multe utilizari terapeutice sunt legate de aceasta functie.

STRUCTURA

In acidul folic se afla condensate trei substante:

-un heterociclu trisubstituit numit pteridina

-acid p-amino benzoic(PAB)

-acid glutamic.

Prin condensarea 2-amino, 4-hidroxi, 6-metil-pteridinei cu acidul paraaminobenzoic, rezulta acidul pteroic, iar acesta prin condensare la randul sau cu un rest de acid glutamic formeaza acidul pteroilglutamic sau acidul folic.

Derivatii acidului folic sunt inruditi cu molecula de acid pteroilglutamic, iar deosebirile sunt in functie de natura substituentilor monocarbonati din pozitiile N5-N10, cat si prin numarul de resturi de acid glutamic din molecula.

Formele biologic active de acid dihidrofolic si acid tetrahidrofolic se obtin prin reducerea secventiala in pozitiile 5, 6 si respectiv 7, 8.

SURSE

-Acidul folic se gaseste in multe tipuri de alimente. Cea mai bogata sursa naturala de acid folic se afla ficatul creierul si inima de vita, ficatul de miel, ficatul de porc si cel de pui,peste,in legume cu frunze verzi ca spanacul, fasolea verde,laptuci, sparanghelul, broccoli, in frunzele de sfecla ,porumb, morcov, rosii, varza alba si de Bruxell, bananele, citricele si sucurile obtinute din acestea, caise, fructele de catina alba, pepenele galben, grâu, cerealele integrale, faina de soia, ou, migdale, stafide, alune, lapte, brânzeturi fermentate, miere si drojdia de bere.

Folatii se distrug usor prin prelucrare:

-se estimeaza ca doar 25 - 50% din acidul folic continut in alimente este biologic disponibil

ex: - pregatirea la cald a hranei si alte tipuri de procese de tratare a acidului folic pot reduce continutul de acid folic cu 50 - 90%.

- 68% din continutul acidului folic este pierdut prin procesul de transformare a graului in faina alba.

Necesarul de acid folic este de 200μg/zi, cerintele crescand in anumite stari fiziologice (sarcina si lactatie) sau stari patologice (neoplazii, dermatoze cronice,etc).