Benzină

1. Introducere

Benzina este un amestec lichid derivat din petrol, care este compus în principal din hidrocarburi lichide. Este folosita ca si combustibil pentru motoarele cu combustie interna sau ca solvent.

Inainte de inventarea motoarelor cu combustie internă, benzina era vândută în sticle mici, ca un tratament împotriva păduchilor şi ale ouălor acestora. Acest tratament nu mai este comun datorită riscului mare de incendiu şi riscului dermatitei. Se vindea si ca lichid de curatare a petelor de unsoare de pe imbracaminte.

Benzina este produsa in rafinarii si este obtinuta prin distilare. Astfel, benzina rezultata prin procedeul respectiv poata sa contina de la 4 pana la 10 atomi de carbon/molecula si este alcatuit din parafine, naftene si olefine, in diferite proportii.

Volatilitatea benzinei este mult mai ridicata decat a motorinei , sau a kerosenului, asta nu datorita constituentilor benzinei, ci in primul rand aditivilor. Volatilitatea benzinei este realizata in functie de temperatura mediului inconjurator. Astfel in climate mai reci, benzina are o volatilitate mai mare pentru a putea arde mai usor iar in climatele mai calde se foloseste benzina cu volatilitate mai mica asta ca din cauza temperaturilor mai mari, ca sa se stopeze formarea excesiva a vaporilor de benzina in conductele automobilelor.

Benzina folosita in motoare cu combustie interna, din cauza compresiei din cilindrii, are tendinta de a se autoaprinde (detonare) determinand motorul “sa bata”. In motoarele masinilor moderne sunt senzori care percep aceasta “bataie” avand rolul de a reduce simptomele acestui fenomen. Dar pe vremuri, de la inceputul secolului trecut, s-au facut diferite cercetari prin care sa se combata acest efect, si s-a ajuns la rezultatul ca aditivii pe baza de plumb functioneaza perfect. Rezultatul a fost, ca asa au putut aparea motoare care foloseau un raport de compersie tot mai mare astfel devenind tot mai puternice. Cel mai raspandit aditiv a fost tetraetilul de plumb.

2. Surse de poluare

2.1. Gazele de esapament

Prin arderea benzinei din motoarele cu explozie se obtin gaze de esapament cu o compozitie medie astfel:

CO2+H2O+N2+O2 + CO + NOx + hidrocarburi nearse

99% 0,85% 0,08% 0,05%

Automobilul reprezinta una dintre cele mai apasatoare clase de poluanti. Este cunoscut faptul ca nu numai compozitia chimica este importanta ci, mai ales numarul de vehicole pe cap de locuitor (densitatea lor). Emisiunile anuale sunt imense. Din tabelul urmator constatam gravitatea lor pentru orase:

USA 755 Germania 486

Canada 587 Austria 426

Noua Zeelanda 577 Spania 371

Australia 563 Grecia 234

Franta 503 Portugalia 199

Italia 499 Polonia 154

Elvetia 494 Turcia 37

2.1.1. MONOXIDUL DE CARBON

Este considerat ca fiind cel mai raspandit agent poluant, incolor, indoor, insipid, putin mai usor decat aerul. Este estimate la cca. 230 mil t/an cu o remanenta de 2-3ani, dupa care se transforma in CO2. Cantitatea de CO este mai mare (24000ppm/vol) in cazul utilizarii drept carburant a benzinei decat in cazul utilizarii motorinei (1000ppm/vol). o importanta metoda de reducere a cantitatii de monoxide de carbon a constituit-o inlocuirea benzinei cu plumb, cu benzina fara plumb.

In ultimii ani, prin impunerea filtrului catalitic plasat in teava de esapament a masinilor, procentul de oxid de carbon a scazut in multe din orasele din tarile puternic dezvoltate economic. De mentionat ca si in Romania s-au introdus de la inceputul anului 2000 asemenea norme.

Efecte asupra plantelor: La concentratii monitorizate in mod obisnuit in atmosfera nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului.

2.1.2. OXIZII DE AZOT.

Din punctul de vedere al protectiei mediului inconjurator doi dintre oxizii azotului, monoxidul de carbon si dioxidul de carbon prezinta o importanta deosebita.

Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.