Pigmenți

Pigmenţi organici

Pigmenţii sunt substanţe fin dispersate, albe negre sau colorate, insolubile în apă şi solvenţi care posedă proprietăţi fizice şi chimice corespunzătoare scopului urmărit la utilizare şi din care cu ajutorul lianţilor se pot pregăti vopsele adecvate acoperirii suprafeţelor, cerneluri poligrafice etc.

Folosirea pigmenţilor în vopsele are următoarele scopuri:

Decorative

Protejarea suprafeţelor

Mărirea rezistenţei peliculelor aplicate

Scopuri speciale.

Pigmenţii pot fi: anorganici sau organici. După provenienţă se deosebesc pigmenţi organici naturali şi pigmenţi organici de sinteză, ultimii fiind cei care se utilizează în prezent aproape în exclusivitate.

Pigmenţii organici sunt produse organice insolubile în solvenţi şi lianţi cuprinzând diferite grupe cromofore şi care cuprind o gamă foarte largă de nuanţe fiind folosiţi îndeosebi în cernelurile poligrafice, în emailurile pentru mijloacele de transport(mai ales automobile), maşini şi utilaje, aparatură electrocasnică, pentru care marea varietate de nuanţe este o necesitate.

Pigmenţi organici naturali

Produsele organice naturale colorate, de origine animală şi vegetală, au jucat

un rol important încă din antichitate, însă începând cu jumătatea secolului trecut

au fost înlocuite treptat cu produse de sinteză mult mai bune, coloranţii naturali

având în prezent doar o importanţă istorică. Substanţele cu care se lucra erau de

două feluri: lacuri de coloranţi şi pigmenţi coloraţi.

Lacuri de coloranţi. Acestea proveneau din coloranţi solubili, extraşi din

diferite animale sau plante, care se fixau pe diverse substraturi (pigmenţi

pămîntoşi albi, barită, caolin, sau hidroxid de aluminiu), cu care formau

combinaţii insolubile. Exemple:Lacul carmin (din femela insectei Coccus cacti,

care trăieşte pe un cactus din Mexic), Lacul florentin, roşu (din „lemn roşu" de

Brazilia şi o serie de leguminoase arborescente din familia Caesalpina), Lacul de

garanţă sau de alizarină, roşu (din rădăcina plantei Rubia tinctorum)etc.