Reciclarea deșeurilor de lemn

Reciclarea deseurilor de lemn

Abstract: Imaginati-va pamantul filmat din spatiu de-a lungul timpului in asa fel, incat un mileniu se scurge in fiecare minut. Revedeti ultimii 10000 de ani. Timp de aproximativ 7 minute pe ecran va aparea o imagine neschimbata: planeta albastra Pamant, cu teritoriile sale acoperite de o manta de copaci. Padurile ocupa 34% din uscat. Cu exceptia sclipirilor ocazionale ale unor incendii, nici una din transformarile ei naturale nu este perceptibila. Primul minut al revolutiei agricole, care isi pune amprenta asupra existentei umane, nu cuprinde schimbari vizibile. Dupa 7,5 minute intinderile din jurul Atenei si micile insule ale Marii Egee isi pierd padurile. Aceasta se intampla in perioada de prosperitate a Greciei Antice. In rest, se schimba foarte putine lucruri. La 9 minute (cu 1000 de ani in urma) mantia de copaci este sfasiata si in unele parti din Europa, America Centrala, China si India pentru ca la numai 12 secunde inainte de sfarsitul filmului (cu 2 secole in urma), mari parti din Europa si China sa ramana dezgolite de paduri. La 6 secunde inainte de final (cu 1 secol in urma) estul Americii de Nord este defrisata. Este vorba de revolutia industriala.

Introducere: Lucrarea de fata isi propune sa prezsinte cateva solutii referitor la gestionarea deseurilor din lemn, provenite atat din industrializarea lemnului cat si din alte activitati. Reciclarea deseurilor din lemn devine extrem de importanta atat prin prisma pastrarii unui mediu curat cat si prin faptul ca reciclandu-se o cantitate mai mare de lemn scadem nivelul exploatarilor foresatiere.

Romania avea in 1800, 8.5 mil. Ha de padure, adica 35-45% din teritoriu, suprafata care s-a redus, continuu, astfel ca in 1974 ajunsese la doar 6.5 mil. Ha (27% din teritoriu), iar acum suprafata impadurita a scazut sub optimul ecologic. Cauzele acestei reduceri drastice presupun poluarea industriala (cca 6-7%), dar, si mai mult, defrisare abuziva, iresponsabila si pasunatul excesiv; situatia produce mari neajunsuri, dat fiind ca posibilitatile de regenerare a padurilor sunt foarte reduse. De asemenea, un fenomen caracteristic Romaniei este caracterul “galopant” al uscarii padurilor, datorita depasirii pragului critic al concentratiei de bioxid de sulf pentru ecosistemul forestier. Sursa principala de emisie este activitatea sectorului energetic, cu o pondere de 85% SO2 provenind din arderea combustibililor cu un continut ridicat de sulf. Energetica in Romania este profilata pe valorificarea carbunilor inferiori (41.9% la nivelul anului 1991), a pacurii si gazelor naturale (30.6% in 1991), in timp ce energetica din tarile Europei Occidentale se bazeaza pe carbune de tip nesulfuros, in proportie de 20.2%, si deci, emisiile de SO2 sunt de 10-20 de ori mai reduse.

Clasificarea deseurilor de lemn:

1. In functie de provenienta lor:

- deseuri de lemn provenite din activitati agricole

- deseuri de lemn provenite din lucrari le efectuate pentru cosmetizarea oraselor

- deseuri de lemn provenite din constructii

2. In functie de tipul de tratare al lemnului:

o Deseuri neimpregnate: precum deseurile generate de prelucrarea lemnului: praf, rumegus, talas: (61% din total generat)

o Deseuri slab impregnate: au fost tratate cu produse ne-periculoase sanatatii precum grinzi de lemn, mobilier masiv, deseuri de PAL si de PAF. Aceste deseuri pot fi folosite pentru combustie: (28%)

o Deseuri foarte impregnate: stalpi telefonici tratati cu creozot sau cupru, talas care a servit pentru a absorbi un produs periculos, etc... Acesti deseuri nu poate fi folosite pentru combustie si merg la groapa de gunoi sau un alt centru specializat: (11%)

Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent care poate produce levigat in ani de zile. In timp indelungat, in prezenta apei, datorita ploilor frecvente, substantele care se gasesc natural in lemn precum acizi, lignina, lignana, acizii grasi si tanin se dizolva si se intind cu concentratii ridicate. Movilele deseurilor din lemn retin levigatul pana la saturare. La aceasta etapa, levigatul se deverseaza in mediul inconjurator si poate avea un efect nefast asupra lui.

Compus chimic Concentratie a levigatului

(mg/) Apele de canalizare orasenesti

Consum biochimic de oxigen 2 970 mg/L 150-250 mg/L

Amoniac 0,3 mg/L 15-50 mg/L

Nitrogen organic 22 mg/L 25-85 mg/L

Fosfor 8.75 mg/L 6-12 mg/L

Apele de suprafata sunt cele mai afectate si poate fi afectata fauna acvatica extrem de repede. Consumul biochimic in oxigen al levigatului, necesar pentru bio-degradarea lui, poate fi letal pentru pestii precum pastravi si nevertebrate.

Deseurile din lemn pot genera de asemenea hidrogen sulfurat si amoniac in conditii anaerobe. In apa, amoniacul poate reduce capacitatea sangelui pestilor de a transporta oxigen astfel incat induce un efect letal asupra vietii acvatica prin sufocare.