Uleiul de lavandă

1.Introducere

Sinonime: levantica de gradina, aspic, lavand

Uleiul de lavanda provine din lavanda (levantica - Lavandula angustifolia, Fam. Lamiaceae.), o tufa vesnic verde, usor de cultivat, care produce manunchiuri de flori inmiresmate si frumoase deasupra frunzelor gri-argintii. Planta este originara din nordul Africii si din regiunile muntoase mediteraneene si creste cel mai bine in habitatele insorite si pietroase. Astazi ea creste peste tot prin sudul Europei, Statele Unite si Australia.

Uleiul de lavanda de calitate are o mireasma dulce, florala, ierboasa si usor lemnoasa. Culoarea lui este cuprinsa intre galben pal spre galben verzui.

Levantica face parte din categoria plantelor aromatice cu efecte curative remarcabile, iar uleiurile esentiale extrase din aceasta planta sunt folosite inca din vremuri indepartate in tratamentul a peste 100 de boli.

Vechii persi, grecii si romanii au adaugat florile in apa baii pentru a ajuta la spalarea si purificarea pielii. De fapt, cuvantul ,,lavanda" vine din cel latinesc lavare, care inseamna a spala.

Fenicienii, arabii si egiptenii utilizau lavanda ca parfum, dar si pentru mumificare - mumiile erau infasurate in vesminte inmuiate in lavanda. Aceasta era folosita frecvent ca parfum scump de catre regina egipteana Cleopatra. In Grecia si Roma era utilizata ca leac cu multiple posibilitati de folosire, in timp ce in Europa medievala si in timpul Renasterii era presarata pe lespezile castelului ca dezinfectant si deodorant natural. Lavanda a fost chiar utilizata in timpul Marii Ciume din Londra din sec. al XVII-lea. Oamenii se incingeau cu flori de lavanda, crezand ca ii va proteja de Moartea Neagra.

Regina Elisabeta I a Angliei obisnuia sa foloseasca parfum de lavanda si sa bea zilnic ceai din aceasta planta pentru a-si calma durerile de cap, pe cand regina Victoria a Angliei prefera sa aiba in fiecare camera si printre haine ramurele de lavanda proaspata care sa pastreze mirosul placut si relaxant specific acestei plante mov.

Secole la rand, fermierii britanici au folosit florile de lavanda pentru a preveni durerile de cap cauzate de insolatie, prinzandu-si la palarie ramurele de lavanda inflorita.

Si in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, lavanda era folosita ca planta medicinala, indeosebi de catre personalul din spitale, care o folosea pentru proprietatile ei antiseptice si dezinfectante, atat de utile in pansarea ranilor soldatilor si in sterilizarea echipamentului medical.

2.Utilizari

In zilele noastre, lavanda este folosita tot cam din aceleasi motive, putandu-se observa o multitudine de produse de ingrijire a pielii sau chiar unguente topice pe baza de lavanda.

Insa beneficiile lavandei nu se poticnesc doar la nivelul industriei cosmetice, aceasta dovedindu-si de-a lungul timpului aplicatiile terapeutice deosebite, printre care amintim efectul sedativ, antispastic, antiseptic, hipotensor, diuretic, sudorific, antiinflamator si cicatrizant, care au capacitatea de a preveni si trata numeroase afectiuni de natura fizica si emotionala.

Lavanda contine numeroase substante active unice, care nu pot fi obtinute in laborator pe cale de sinteza, iar acestea include acidul acetic, taninul, substantele minerale si amare, compusi care actioneaza in mod benefic asupra organismului.