Bazele comerțului - diversificarea ofertei de produse și servicii a complexului -R-

Referat
8/10 (2 voturi)
Domeniu: Comerț
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 13 în total
Cuvinte : 4320
Mărime: 33.19KB (arhivat)
Publicat de: Romeo Negoiță
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Manoela Popescu

Cuprins

  1. CUPRINS
  2. I. Oferta de mărfuri şi servicii p 3
  3. II. Prezentarea Societăţii p 8
  4. III. Activităţile desfăşurate de către S.C. “R” S.R.L. p 9
  5. IV. Oferta societăţii p 12
  6. V. Căi de diversificare a ofertei de bunuri şi servicii a firmei p 14
  7. VI. CONCLUZII p 16
  8. VII. BIBLIOGRAFIE p 17

Extras din referat

Capitolul 1. Oferta de mărfuri şi servicii

Conţinutul ofertei de mărfuri şi structura acesteia

Producţia realizată în vederea satisfacerii nevoilor de consum se confruntă cu cerinţele societăţii, în cadrul pieţei, sub forma ofertei de mărfuri.

Oferta de mărfuri este o categorie a pieţei, stâns legată de cererea de mărfuri.

Oferta de mărfuri cuprinde toate produsele destinate satisfacerii consumului prin intermediul circulaţiei, respectiv, atât bunuri şi servicii destinate consumului intermediar sau formării brute a capitalului fix, cât şi bunuri sau servicii care asigură consumul final al populaţiei.

Un aspect necesar definirii ofertei de mărfuri se referă atât la un anumit volum de bunuri şi servicii, cât şi la un proces de mişcae a acestora de la producţie la consum.

Drept urmare, în cadrul ofertei, se disting două elemente principale:

- fondurile de mărfuri aflate în reţeaua de distribuţie în cursul unei perioade spre a fi realizate- aşa-zisa ofertă reală sau efectivă.

- stocurile de mărfuri existente în diferite verigi ale circuitului economic- aşa-zisa ofertă pasivă

De aici rezultă că toate produsele care alcătuiesc oferta de mărfuri trec invitabil prin stadiul de stocaj, îmbrăcând forma de stoc înainte de a fi vândute definitiv consumatorilor.

“Fondul de marfă” reprezintă cantitatea negociată şi primită de comerţ. De aceea, oferta totală este compusă din:

- fondul de mărfuri negociat şi primit de comerţ

- stocurile rămase din perioadele anterioare.

Oferta de mărfuri mai poate fi definită având în vedere atât producţia autohtonă, cât şi importul de mărfuri.

Un aspect important al ofertei de mărfuri este legat de dinamica ofertei, care reflectă, în permanenţă, trecerea de la condiţiile actuale la posibilităţile viitoare ale producţiei, respectiv trecerea de la oferta reală, la ofertă potenţială.

Oferta de mărfuri se poate clasifica în funcţie de mai multe criterii.

De exemplu, după destinaţia produselor în procesul de consum, oferta de mărfuri prezintă următoarea structură: produse destinate consumului final (“bunuri şi servicii de consum”), care reprezintă ansamblul obiectelor materiale sau imateriale realizate pentru satisfacerea directă a nevoilor umane. Fac excepţie: locuinţele, deşi sunt realizate pentru satisfacerea nevoilor individuale, sunt considerate ca investiţii neproductive; bunuri şi servicii destinate consumului intermediar (“bunuri şi servicii productive”), care reprezintă ansamblul bunurilor şi serviciilor oferite agenţilor economiciantrenaţi în acţiuni lucrative, pentru a se consuma în procesul de producţie, în vederea realizării altor bunuri sau servicii. Exemplu: pielea pentru confecţionarea îmbrăcămintei sau încălţămintei; produse de echipament cuprinde bunuile utilizate în organizarea şi desfăşurarea unui proces de producţie şi a cărui durată de viaţă este de cel puţin un an (utilaje, maşini, clădiri).

În funcţie de durata de viaţă a diferitelor categorii de produse, avem:

- bunuri nedurabile (cuprinde articole de uz curent, de mare

difuziune, în general standardizate; se caracterizează printr-o vânzare în masă, adresându-se practic tuturor categoriilor de consumatori; sunt substituibile în procesul de utilizare; exemplu: mărfurile alimentare, ziarele, detergenţii etc.;)

- bunuri durabile (are în vedere produsele de folosinţă îndelungată ,

cu o perioadă relativ mare de utilizare şi printr-un grad de finisaj şi tehnicitate; nu sunt distruse în timpul consumului, într-un act de consum se uzează progresiv, iar după perioade lungi de utilizare rămâne o anumită valoare reziduală (exemplu: articole de îmbrăcăminte, automobile, televizoare, aparate casnice)

În funcţie de criteriul merceologic, avem următoarele grupe de produse:

- grupa produselor alimentare (cuprinde o gama largă de bunuri

destinate, în special, consumului final, participând la satisfacerea nevoilor fiziologice ale consumatorilor; sunt produse de uz curent; sunt distruse în timpul consumului; au un grad de perisabilitate mare avân un anumit termen de garanţie, necesitând condiţii de păstrare, conservare şi au limite de întrebuinţare; producerea şi circulaţia mărfuriloralimentare sunt reglementate în orice ţară, prin acte normative cu caracter de lege;

- grupa produselor nealimentare (satisfac cerinţe variate, incluzând

atât trebuinţe de ordin fiziologic, social-cultural şi de investiţii; oferta de produse nealimentare este mult mai mare; piaţa acestora se caracterizează printr-o mare mobilitate, mărfurile respective înlocuindu-se în consum cu mai multă uşurinţă; procesul de înnoire, în cadrul acestui segment al ofertei este foarte complex, variind în limite foarte largi de la o grupă la alta de rpoduse; pentru activitatea comercială este necesară o grupare a produselor nealimentare, având în vedere criteriul funcţionalităţii: textile- încălţăminte; metalo- chimice; electronice şi electrotehnice; mobilă; materiale de cobstrucţie; produse petroliere; combustibil; articole de librărie, produse farmaceutice etc.

În funcţie de locul produselor în consumul populaţiei şi modul de solicitare a acestora de către consumatori oferta se grupează în:

- bunuri primare de consum, destinate satisfacerii nevoilor

fiziologice ale populaţiei: hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte, locuinţă etc;

- bunuri de necesitate medie, destinate satisfacerii nevoilor de

confort, întreţinerea sănătăţii, petrecerea timpului liber etc;

- bunuri de prisos sau de lux, în majoritatea lor produse cu o

semnificaţie mai mult socială, posesie sau cumpărarea lor producând o satisfacţie episodică sau mai puţin practică, potenţialul de consum devenind astfel nelimitat. Pentru comerţ, această grupă are o semnificaţie deosebită.

Preview document

Bazele comerțului - diversificarea ofertei de produse și servicii a complexului -R- - Pagina 1
Bazele comerțului - diversificarea ofertei de produse și servicii a complexului -R- - Pagina 2
Bazele comerțului - diversificarea ofertei de produse și servicii a complexului -R- - Pagina 3
Bazele comerțului - diversificarea ofertei de produse și servicii a complexului -R- - Pagina 4
Bazele comerțului - diversificarea ofertei de produse și servicii a complexului -R- - Pagina 5
Bazele comerțului - diversificarea ofertei de produse și servicii a complexului -R- - Pagina 6
Bazele comerțului - diversificarea ofertei de produse și servicii a complexului -R- - Pagina 7
Bazele comerțului - diversificarea ofertei de produse și servicii a complexului -R- - Pagina 8
Bazele comerțului - diversificarea ofertei de produse și servicii a complexului -R- - Pagina 9
Bazele comerțului - diversificarea ofertei de produse și servicii a complexului -R- - Pagina 10
Bazele comerțului - diversificarea ofertei de produse și servicii a complexului -R- - Pagina 11
Bazele comerțului - diversificarea ofertei de produse și servicii a complexului -R- - Pagina 12
Bazele comerțului - diversificarea ofertei de produse și servicii a complexului -R- - Pagina 13

Conținut arhivă zip

  • Bazele Comertului - Diversificare Ofertei de Produse si Servicii a Complexului -R-.doc

Alții au mai descărcat și

Tehnologia Structurării Ofertei de Mărfuri

INTRODUCERE Magazinul este un vânzător de prim ordin, fie că este organizat cu autoservire, fie în formă clasică, unde progresele înregistrate în...

Bazele comerțului grile

Multiple Choice Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question. __B_ 1. Nu constitue caracteristici...

Calitatea Mărfurilor Alimentare

I Obiectul de studiu al merceologiei Merceologia este o disciplina cu caracter economic al carei obiect îl constituie studierea proprietatilor...

Analiza celor patru procese de integrare a pieței bunurilor

A: Politica comerciala comuna Aceasta este denumirea generica pentru ansamblul de masuri, instrumente, politici aplicate în domeniul comercial...

Relațiile comerțului cu producătorii și consumatorii

7.1. Introducere Unul dintre cele mai importante aspecte privind activitatea comerciala o constituie astazi asigurarea unor relatii...

Bazele Comerțului

I. Obiective După studierea acestei teme veţi fi în măsură să: • înţelegeţi rolul distribuţiei mărfurilor • stabiliţi structura unui canal de...

Bazele comerțului

ACTIVITATEA COMERCIALA 1.1. COMERBUL Nevoia omeneasca de a schimba bunuri a generat o noua activitate, comerCul, cuv

Bazele comerțului - suport de curs

Bazele comertului 1 I. Continutul activitatii comerciale 1.1. Comertul 1.2. Actele de comert 1.3. Comerciantul 1.1. Comertul. Definitia....

Te-ar putea interesa și

Agențiile de Publicitate în Mediul Internațional

INTRODUCERE Publicitatea diferă ca importanţă foarte mult pe pieţele internaţionale, în funcţie de mai multe elemente. Diferenţierea se poate face...

Strategii de dezvoltare durabilă a serviciilor în economia modernă

CAPITOLUL 1 Importanţa serviciilor în economia modernă 1.1 Serviciile – sector distinct al economiei Concepţia modernă referitoare la sistemele...

Strategii de Dezvoltare a Comerțului cu Amănuntul în Republica Moldova

INTRODUCERE Actualitatea şi gradul de cercetare ştiinţifică a temei. Schimbările semnificative, ca urmare a acţiunilor de reformă, impun eforturi...

Operațiuni bancare - cardul - monedă electronică

INTRODUCERE Este uşor să spui atunci când descoperi că te afli într-o situaţie defavorizată, că doreşti să faci anumite schimbări care să-ţi...

Monografie Banca Țiriac

MOMENTUL ISTORIC AL ÎNFIINŢĂRII HVB ŢIRIAC BANK DATE INFORMATIVE: Adresă: Strada Nerva Traian 3 bl. Complex M101, Bucureşti 031041 Sector 3,...

Diagnosticarea Modului de Materializare a Funcțiilor Comerțului

Cap. 1 Funcţiile comerţului Comerţul este un sector de activitate precisă, complexă a economiei şi se desfăşoară în diferite forme (comerţ cu...

Comerț electronic versus comerț tradițional

Capitolul 1 . Introducere Comerţul este un reprezentant în serviciul utilizatorilor şi al producătorilor, cuprinzând o parte importantă a...

Gândire critică

Notiunea de “strategie” avea înca din antichitate, o semnificatie destul de exacta, ea desemnând „arta” generalului care comanda o armata....

Ai nevoie de altceva?