Cuprins

1. Abstract.2
2. Conceptul de comert electronic.3
2.1. Modele de comert electronic.5
2.2. Marile platforme de comert electronic.6
3. Comertul electronic - o noua oportunitate de crestere a competitivitatii.7
4. Internationalizarea in spatiul virtual al internetului. Comert electronic international.8
5. Comertul electronic si politica de reglementare. Beneficii si riscuri.10
5.1. Inselaciunea pe internet.10
5.2. Conceptul de securitate.11
6. Situatia actuala a comertului electronic in Romania.13
6.1. Comertul electronic in tarile din Europa Centrala si de Est.13
6.2. Trendurile pietei.14
6.3. Statistici cumparaturi online.16
7. Concluzii.17

Extras din referat

1. Abstract

Geneza comertului electronic

Schimbarile survenite pe piata la rascrucea dintre milenii – reconsiderarea economiei reale si globalizarea pietelor – au determinat cresterea cererii interne. Acest lucru a fost posibil intrucat convergenta banilor cu comertul, cu informatizarea si reteaua de calculatoare a pus bazele unui nou tip de piata, aflata in slujba consumatorului.

Astfel a luat nastere internetul si comertul electronic. In momentul in care internetul a devenit cunoscut marelui public in 1994, numerosi jurnalisti au sustinut ca comertul electronic va deveni in curand un sector economic de importanta majora. Totusi, a fost nevoie de patru ani pentru ca protocoalele de securitate (asemeni HTTPS-ului) sa devina suficient de evoluate si permanent accesibile.

Un numar mare de afaceri pe internet au dat faliment in 2000 si 2001 (“the dot com collapse”), majoritatea datorita planurilor de afacere inadecvate si cheltuielilor exagerate pe publicitate si marketing. Desi numeroase firme apartinand comertului electronic “pur” au disparut in acea criza, acestea au avut un rol deosebit: au identificat noi piete de nisa.

In prezent, 67 dintre companiile prezente in clasamentul “Fortune 1000” au venituri provenite din comert electronic mai mari de 10 milioane de dolari. Cele mai mari 5 companii din domeniul comertului cu amanuntul sunt Amazon, Staples, Depot, Dell si Hewlett Packard.

Cuvinte cheie: e-commerce; tranzactii online; afaceri electronice; reglementare

2. Conceptul de comert electronic

Istoria comertul electronic incepe spre sfarsitul secolului 20. In 1968 a fost realizat primul standard EDI (Electronic Data Interchange) pentru transmiterea mesajelor structurate in industria transporturilor din SUA. In deceniul al noualea se dezvolta retele inchise de tranzactii comerciale, de unde aparitia postei electronice. In anul 1990 are loc revolutia produsa de internet. Pana la aceasta data “cultura” internetului a incurajat si recompensat persoanele care aduceau informatii si a incercat sa descurajeze folosirea internetului pentru activitati profitabile.

Comertul electronic (E - Commerce), in conceptia Organizatiei Economice de Cooperare si Dezvoltare (OECD), reprezinta desfasurarea unei afaceri prin intermediul retelei Internet, vanzarea de bunuri si servicii avand loc offline sau online . Definit mai sugestiv comerţul electronic reprezintă „capacitatea de a realiza tranzacţii care implică schimbul de bunuri şi servicii între două sau mai multe părţi, folosind instrumente şi tehnici electronice”.

Principiile de baza ale afacerilor online sunt aceleasi ca la orice afacere traditionala desfasurata in mediul economic real.

Marea diferenta cu un magazin virtual este ca se poate automatiza o mare parte din procesele de vanzare si cumparare. Aceasta caracteristica se regaseste doar in comertul online.

In tranzactiile comerciale clasice se disting patru etape diferite:

• informarea comerciala referitoare la tranzactie: cercetarea de marketing;

• incheierea contractului comercial;

• vanzarea produsului sau a serviciului;

• plata produsului sau a serviciului;

In figura nr.1 este prezentat modul in care se reflecta aceste patru etape in cazul comertului electronic:

Figura nr.1