Comerțul cu armament rusesc

În timp ce în cadrul Uniunii Europene se dezbate încă asupra unei probleme delicate: a ridica sau nu embargoul privind armele asupra Chinei, aproape jumătate din vânzările de arme de 6 miliarde de dolari au pornit către Beijing anul trecut. Rusia câştigă în jur de 5 miliarde de dolari anual din comerţul cu arme, o cifră depăşită doar de exporturile de energie, metale şi cherestea.

Principalii săi clienţi sunt India şi China, însă a primit comenzi din Iran, Siria, Venezuela şi din partea palestinienilor – parteneri de care statele occidentale se feresc.

Raportul “Oferta de armament către ţările în curs de dezvoltare în perioada 1998-2005” publicat de către serviciul de cercetare al Congresului SUA conţine date ce susţin că acum doi ani (2006) Rusia a devenit principalul exportator de armament către ţările în curs de dezvoltare, însumînd aproximativ 7,1 de miliarde de dolari. Potrivit acestui document, Moscova a surclasat Washington-ul, acesta din urmă ocupînd poziţia a 3-a, având contracte în valoare de 6,2 miliarde de dolari. A doua poziţie aparţine Franţei, care a vîndut arme în valoare de 6,3 miliarde de dolari americani, potrivit Congresului SUA.

Totuşi, câteva idei în acest document ce face informaţii aproape senzaţionale au fost subiectul unor dubii serioase. În primul rând, datele furnizate de către Congresul SUA nu corespund cu informaţiile răspândite la începutul anului de către Comisia Federală a Cooperării Tehnico-Militare cu Rusia, ce susţineau că volumul exporurilor ruseşti privind armele, în anul 2005, a fost estimat la 6,126 de miliarde de dolari. Suma poate fi considerată un record de vreme ce în anii recenţi, exportatorii ruşi cu greu au putut atinge pragul de 5 miliarde de dolari. Cu privire la această diferenţă de 1 miliard de dolari, autorităţile de la Washington au indicat faptul că au fost incluse în exporturile ruseşti si alte categorii de arme, ce nu fuseseră subiectul estimărilor ulterioare şi nu numai. Un alt aspect interesant este că Washington-ul a inclus în aceste calcule şi ajutorul acordat de către Rusia Teheranului, prin echipamentul militar modern livrat către Iran. Cu alte cuvinte, Rusia a devenit lider în clasamentul exportatorilor de arme nu doar datorită Indiei si Chinei, dar si datorită Iranului.

De vreme ce volumul armelor vândute este un indicator economic de necontestat, acesta demonstrează măsura în care Rusia şi-a sporit influenţa la nivel global. Afacerile recente cu arme par să arate că Rusia îşi construieşte fosta influenţă, atât în Orientul Mijlociu cât şi în America de Sud.

Preşedintele Vladimir Putin a declarat în martie 2006, în cadrul unei conferinţe, că vânzările de arme au înregistrat o creştere doar în scop geografic. În particular, Putin, care este şi director al comisiei (privind exportul armelor) a remarcat că, de când Rusia a permis şi altor companii in afară de Rosoboronexport să exporte arme, Sukhoi si MiG au făcut progrese semnificative pe pieţele internaţionale.

În anul 2005, Rusia a vândut armament către 61 de ţări, în special în Asia de Sud-Est, Extremul Orient şi Orientul Mijlociu. China şi India sunt cei mai importanţi clienţi ai ruşilor, ei deţinând aproximativ 80% din exporturile ruseşti, deşi ate tări promit să detroneze aceşti doi cumpărători importanţi din clasament. În acest context, Putin a menţionat Algeria, care în în martie 2006 a fost de acord sa cumpere armament rusesc în valoare de 7,5 miliarde de dolari.

Rusia si Belarus au semnat un contract prin care aceasta din urmă va cumpăra de la Federaţia Rusă „câteva” sisteme de rachete S-400, ca parte a unui sistem comun de aparare aeriana pus la punct de catre cele doua state. Aceasta măsura vine de altfel ca o reactie la masurile americane din ce in ce mai ofesive privind amplasarea de catre SUA a doua centre antiracheta in Cehia si, posibil, Polonia.

Pe de alta parte, Rusia intretine relatii destul de apropiate cu India, iar in ceea ce priveste vanzarea de armament, cele doua state au tot interesul sa mentina relaţii foarte strânse. India si-a aratat disponibilitatea de a colabora cu alte state pentru a-şi dezvolta industria de armament şi este in căutarea unor angajamente. Rusia are astfel mari şanse de a deveni un beneficiar major al acestui proces de modernizare dorit de India. Totodata, Moscova poate alege să devina un competitior puternic pentru contracte majore, totusi oferta, preturile, livrarea si expertiza sunt niste impedimente greu de trecut pentru India.

Echipamentul militar fabricat de complexul militaro-industrial rus are un nou client în persoana ţărilor din Arabia Saudită. Potrivit părţii ruse, suma totală a tranzacţiei cu unul dintre cei mai mari importatori mondiali de armament se estimează în jurul valorii de 2,6 miliarde de euro.

Este prevăzută cumpărarea unui mare lot de vehicule de infanterie BMP-3, exportate mai înainte de Rusia către Emiratele Arabe şi Kuwait cât şi cumpărarea unui număr mai mare de 100 elicoptere, Mi-35 de atac şi Mi-17 de transport, şi achiziţionarea a douăzeci de sisteme sol-aer cu bătaie medie Buk-M2E. Suma comenzii de elicoptere este evaluată în jurul a 1,3 miliarde de euro.

Arabia Saudită cheltuie în fiecare an între 8 şi 11 miliarde de euro, fiind unul dintre cei mai importanţi importatori de echipament militar din lume. În mod tradiţional Riadul cumpără produse europene (în medie 50% din importuri) şi americane (40% din importuri).

Un partener comercial delicat este Iranul. Recent au apărut speculaţii în presă, confirmate de către oficiali iranieni, infirmate confuz de către partea rusă, conform cărora Rusia şi Iranul tocmai au ajuns la un nou acord privind colaborarea în privnţa dotării armatei iraniene. La începutul anului 2007, surse oficiale ruseşti au dezvăluit că au furnizat armament Republicii Islamice în valoare de 1 miliard de dolari, tranzacţie ce a fost condamnată de către Occident, deoarece există suspiciuni ca Iranul ar putea folosi aceste arme pentru a-şi ataca vecinii; evident, partea iraniană a declarat că rachetele au un scop defensiv.