Economia comerțului intern și internațional - advocacy și lobby în dezvoltarea comerțului

NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Piaţa naţională, ca şi componentă a pieţei internaţionale, este influenţată de către aceasta ca atare.Drept urmare, schimbările actuale determinate de procese precum globalizarea se fac simţite şi la nivel naţional, interacţionând cu configurarea fiecărui stat.Această interacţiune este de cele mai multe ori neprielnică, datorită lipsei corelării şi armonizării bugetului naţional cu cerinţele vremurilor contemporane, incapacităţii de restructurare a întreprinderilor locale în conformitate cu pieţele internaţionale.Toate aceste lipsuri fac imprudente şi aducătoare de pierderi politicile economice, comerciale sau monetare la care se încearcă a se apela.

În prezent, piaţa mondială are aspectul unui câmp de război în care miza o reprezintă cucerirea segmentelor de piaţă sau păstrarea segmentului de piaţă câştigat.Pentru a se adapta la condiţiile acestei competiţii acerbe actorii pieţei abordează noua economie în sens global şi unitar, prin diverse mijloace (tehnologii,stiinţă,servicii comerciale avansate,activităţi strategice), reglementate de organizaţii naţionale şi internaţionale (Asociaţia Europeană a Liberului Schimb-AELS; Consiliul Economic şi Social al ONU-CES; Organizaţia Mondială a Comerţului-OMC,etc.).

În zilele noastre dezvoltarea comerţului şi-a extins aria, vizând activităţi strategice de advocacy şi lobby.

Noţiunea de „advocacy” desemnează activitatea de a apăra/sprijini un principiu sau un punct de vedere (individual/general/al unei organizaţii) în faţa unei instituţii guvernamentale sau a legiuitorului.Această activitate poate avea o durată variabilă, având drept scop influenţarea partenerilor sociali şi politici şi poate fi constituită din mai multe acţiuni care au ca scop promovarea unei idei sau influenţarea unei activităţi motivate politic.

Termenul de „lobby” semnifică acţiunea de promovare a unor interese individuale, de grup sau ale unei organizaţii prin influenţarea politicilor publice, a instituţiilor guvernamentale sau a legiuitorului.Această noţiune îşi are originea în vremurile când oamenii cu interese (politice/legislative) aşteptau în lobby-urile (holurile) clădirilor şansa de a putea convinge factorii de decizie să voteze într-un fel sau altul.Activitatea de lobby nu trebuie confundată cu traficul de influenţă, care presupune influenţarea cu rea-credinţă în scopul obţinerii foloaselor necuvenite.

ACTIVITĂŢILE DE ADVOCACY ŞI LOBBY ÎN SENS GENERAL

Activitatea de advocacy este percepută ca un proces complex de implicare a membrilor societăţii în promovarea schimbărilor în comunitate. Acţiunile de advocacy vizează influenţarea activităţii autorităţilor publice în beneficiul întregii comunităţi.

Activităţile de advocacy pot fi desfăşurate de către organizaţii neguvernamentale, alianţe de organizaţii neguvernamentale, instituţii ale societăţii civile.

Ca activităţi specifice acestui proces se întâlnesc: campanii de presă (manifestate prin intermediul apariţiilor televizate, emisiunilor radio şi TV, editorialelor), organizarea de evenimente publice (care pot fi grupuri de dialog, dezbateri, conferinţe,simpozioane), crearea de reţele de comunicare pe Internet (website-uri,bloguri), editarea de materiale informative (broşuri,pliante,reviste).

Ca elemente specifice, activitatea de advocacy prezintă un organism specific al societăţii civile care să desfăşoare activităţi în folosul oamenilor, beneficiarii (grupul ale cărui drepturi sau nevoi trebuie promovate/apărate/satisfăcute), situaţia de rezolvat, autoritatea publică – în calitate de oponent, factor decizional care trebuie influenţat, viziunea clară asupra schimbării dorite, activităţile care compun strategia procesului de advocacy.

Procesul de advocacy oferă populaţiei dintr-o comunitate posibilitatea să se cunoască

mai bine, să acţioneze împreună şi să îşi dezvolte abilităţile de planificare strategică şi

organizaţională, pentru a atrage resurse şi pentru a facilita relaţionarea cu diferite

organizaţii. O activitate de advocacy de succes necesită luarea în calcul a tuturor factorilor care

conduc la reuşita cauzei propuse şi a experienţei membrilor organizaţiei în domeniul

respectiv.