Etichetarea Produselor

1. Noţiuni de bază privind etichetarea produselor

Practica activităţilor comerciale a impus utilizarea unui instrument esenţial pentru asigurarea unei comunicări rapide şi precise a informaţiilor despre mărfuri. Acest instrument este eticheta, folosită ca purtător al informaţiilor referitoare la mărfuri, între producători, distribuitori şi consumatori.

Originea etichetei se regăseşte, probabil, în practica farmaceutică, datorită preocupării alchimiştilor de a diferenţia diferitele produse chimice.

În antichitate, eticheta a reprezentat mai ales un semn distinctiv al producătorului şi a îmbrşcat diferite forme, specifice fiind pictogramele, ideogramele şi monogramele, care fşceau corp comun cu obiectul pe care se aplicau ( cărănizi, amfore şi alte produse ceramice, produse metaloce etc. ).

Perioada renascentistă a stimulat dezvoltarea schimburilor comerciale, iar eticheta a început să individualizeze produse similare ( produse artizanale, dar şi produse de uz casnic ), realizate de producători diferiţi.

În perioada capitalismului timpuriu, eticheta a devenit purtătoarea unor informaţii legate de desfăşurarea operaţiunilor comerciale: denumirea produsului, numele producătorului ( mai târziu şi marca acestuia ), locul de origine, iar cand mărfurile au început să fie ambulate se indica şi cantitatea de produs cuprinsă în ambalaj.

În present, eticheta oferă o multitudine de informaţii uşor de recepţionat de către consummator, cum ar fi:

- denumirea produsului şi numele producătorului;

- grupa din care face parte produsul, eventual clasa de calitate;

- principalele caracteristici de calitate şi masa pe uniatea de ambalaj;

- indicaţii privind anumite restricţii în consum, domeniul de utilizare;

- condiţii de păstrare, termenul de valabilitate sau de graţie, după caz.

Eticheta oferă deci informaţii utile atât pentru consumatori, cât şi pentru agenţii economici, astfel:

a) pentru consumatori, principala utiliate a etichetei o reprezintă informare acestora, respectându-le dreptul de opţiune pentru un produs sau altul;

b) pentru agenţii economici, prin etichetă devine posibilă cunoaşterea reacţiei pieţei faţă de produsele oferite; în acelaşi timp, agenţii economici îşi modelează strategiile manageriale conform noilor exigenţe referitoare la etichetarea bunurilor şi la protecţia consumatorului;

Coordonatele actuale pe care se înscriu etichetarea produselor au determinat şi reglementarea acestui domeniu, deoarece este vizată protecţia consumatorului din punct de vedere biologic, economic şi social.

De asemenea, prin reglementarea etichetării produselor se instituie o veritabilă bariară în calea comerţului cu produse necorespunzătoare calitativ, cu produse-pirat sau produse falsificate. Soluţii privind etichetarea corespunzătore a produselor se găsesc în “ Principiile directoare ale ONU pentru protecţia consumatorilor ”, în “ Codul de deontologie a comerţului internaţionalcu bunuri alimentare “, precum şi în alte reglementări conexe.

Pe plan naţional, încă din 1992, prin O.G.nr.21 privind protecţia consumatorilor, la capitolul IV, “ Informarea şi educarea consumatorilor “, se stipulează:

- consumatorii au dreptul să fie informaţi, în mod complet, corect şi précis asupra caracteristicilor esenţiale ale produselor şi serviciilor oferite de către agenşii economici:

- informarea consumatorilor despre produsele oferite se realizează prin elemente de identificare şi caracterizare ale acestora, care se înscriu la vedere, după caz, pe produs, etichetă, ambalajul de vânzaresau în cartea tehnică, instrucţiunile de folosire ori altele asemenea ce însoţesc produsul, în funcţie de natura acestuia;

informaţiile trebuie înscrise în limba română, indifferent de ţara de origine a produsului; trebuie să fie complete, corecte, precise şi explicite şi să cuprindă denumirea produsului, marca producătorului, cantitatea, preţul, termenul de garanţie sau de valabilitate şi, după caz, pricipalele caracteristici de calitate, compoziţia, aditivii sau ingredientele folosite, valoarea nutritivă, eventualele riscuri previzibile, contraindicaţii şi modul de utilizare, de manipulare, de conservare sau de păstrare etc.