Internationalizarea Comercializarii Marfii

Imagine preview
(6/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Internationalizarea Comercializarii Marfii.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 6 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Comert

Extras din document

Dezvoltarea şi amplificarea schimburilor dintre ţări reprezintă o cerinţă indispensabilă a progresului social economic. Orice ţară, ca rezultat al modificărilor care au loc în diviziunea mondială a muncii şi, implicit, al lărgirii schimburilor economice dintre state are de dat şi de primit ceva în cadrul circulaţiei valorilor materiale create pe mapamond.

Ne înscriem printre cei care cunoaştem faptul că schimburile de valori între naţiuni nu sunt noi, numai că avem în vedere noi consideraţiuni, în legătură cu respectivul aspect, consideraţiuni care presupun aducerea în discuţie a multiplelor probleme ce conturează cadrul evolutiv al fenomenului considerat.

1. Aspectelele conceptuale referitoare la mondializare economiei contemporane şi globalizarea dezvoltării

Dacă în urmă cu un secol, întreprinderile ce lucrau pentru anumite pieţe locale se străduiau să depăşească limitele acesteia şi să atingă o piaţă regională şi, în final, o piaţă naţională, în ultimele două decenii ale secolului recent încheiat producţia de masă, standardizarea produselor, dezvoltarea şi implantarea pragmatică a reţelei naţionale şi internaţionale de agenţii bancare şi modernizarea mijloacelor de comunicaţii au condus la o intensificare deosebită a schimburilor externe, pieţele naţionale tinzând a se unifica într-o piaţă mondială , aducând în centrul atenţiei necesitatea de a regândi problemele dezvoltării într-o lume globalizată, în termeni multipli, policentrici .

Fenomenul globalizării, nu beneficiază încă de un concept bine conturat, noţiuni sau teze adecvate şi nici de un sistem de indicatori statistici apţi să surprindă legăturile directe şi indirecte ce se ţes între agenţii economici din diversele state şi autorităţile locale, statele, organismele de integrare continentală sau cu vocaţie mondială . Cu toate acestea globalizarea este un fenomen real, omniprezent în toate zonele şi domeniile, şi cu cât viaţa economică devine mai evolutivă, mai concurenţială şi mai imprevizibilă, cu atât devin mai importante capacităţile de supleţe, de reactivitate, de multiplicare a inteligenţelor şi de realizare a sinergiei eforturilor, amplificându-se astfel nevoia introducerii unei „reţelizări” în sistemele de conducere piramidale atât la nivel micro şi macroeconomic, cât şi, îndeosebi la nivel mondial.

Astfel, pornind de la faptul că globalizarea se desfăşoară concomitent cu procesele de integrare regională şi în contextul unei tendinţe generale de afirmare a identităţii economiilor naţionale şi a aspiraţiilor popoarelor de a-şi folosi resursele în scopul creşterii propriei bunăstări, iar rolul de organizator al pieţei mondiale se loveşte de existenţa modalităţilor de reglementare proprii statelor şi economiilor naţionale se ridică problema conturării unor raporturi reciproce viabile între firme, teritorii şi organismele de integrare regionale şi mondiale.

2. Locul comerţului în procesul de globalizare – mondializare

Comerţul, prin natura activităţilor desfăşurate, reprezintă unul dintre cele mai importante sectoare de activitate ale unei ţări sau a unei comunităţi de ţări, cum ar fi de exemplu cea a Uniunii Europene, el reprezentând de asemenea o componentă principală în sistemul de comensurare a nivelului şi vigorii unei economii naţionale. În acelaşi timp comerţul, prin funcţiile sale, joacă un important rol social, constituind un punct de contact între cetăţeni şi comunitatea lor locală, prin care circulă cele mai recente informaţii în materie de stiluri de viaţă, de scheme culturale şi de activităţi comunitare. În Cartea verde a comerţului european , tratându-se acest aspect, se specifică că „în calitate de factor major determinant al schemelor sociale şi culturale, a stilurilor de viaţă şi al amenajării a unei comunităţi - localitate, zonă, ţară - iar pe altă parte, de relativa similitudine a structurilor de producţie, peste tot producându-se aproape aceleaşi tipuri de mărfuri, ceea ce face ca pe măsura consolidării procesului globalizării să se contureze necesitatea unei relative specializări a profilurilor de producţie ale statelor, internaţionalizarea comerţului şi în special a procesului de distribuţie devine o necesitate a lumii contemporane, el putând deveni, în condiţiile promovării reţelizări ca mijloc de asigurare a continuităţii între nivelurile micro, macro şi mondoeconomic, un instrument de surmontare a dificultăţilor de pătrundere pe piaţa mondială a tuturor ţărilor.

Fisiere in arhiva (1):

  • Internationalizarea Comercializarii Marfii.doc