Politici Comerciale pentru Dezvoltarea Comerțului Electronic

Atitudinea Uniunii Europene cu privire la comerţul electronic a fost întotdeauna consistentă şi constructivă la nivel internaţional cu scopul dezvoltării şi sprijinirii acestuia în Europa.

Comerţul electronic, ca aplicaţie a Internetului s-a extins în ultimii 5 ani şi continuă să se dezvolte rapid pe termen mediu. Această evoluţie a determinat un impact pozitiv asupra unor sectoare ale economiei - a performanţelor economice, la nivel macroeconomic şi asupra politicilor economice. Conform Computer Industry Almanac, numărul utilizatorilor de internet pe plan mondial se prognozează să ajungă la 1,21 miliarde în 2006. Standarde de securitate a datelor mai bune, sisteme de plată şi furnizare mai flexibile şi un management al relaţiilor cu clienţii mai inteleigent vor încuraja din ce în ce mai mult oamenii să cumpere online.

Comerţul electronic pune la dispoziţie un nou mod de conducere a tranzacţiilor comerciale. Potenţialul acestuia atinge pe lângă implicaţiile economică şi socială multe faţete ale vieţii de zi-cu zi: mediu, munca, rolul guvernelor. Modul clasic acceptat de a face comerţ va suferi schimbări profunde în viitor. Distanţele economice dintre producători şi consumatori se contractă, tradiţionalii intermediari sunt inlocuiţi, creându-se noi pieţe de desfacere şi produse, între oamenii de afaceri şi consumatori stabilindu-se o relaţie mai strânsă, nouă, chiar şi între părţi diferite ale întreprinderilor globale.

Din preocupările Comisiei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) face parte şi problematica Comerţului Electronic şi a dezvoltării acestuia. Astfel, raportul "Accesul la participarea în comerţul electronic" are două obiective: primul: stabilirea actualului nivel de conectare al ţărilor şi grupelor de ţări implicate în comerţul electronic şi al doilea, de identificare a principalelor arii de acţiune pentru a avea acces la participare la comerţul electronic.

Adevărata revoluţie în comerţul electronic a venit din componenţa sa Internet. Din punctul de vedere al jucătorilor mici (întreprinderile mici şi mijlocii şi majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare), capacitatea de participare la comerţul electronic mondial depinde direct de posibilitatea acestora de conectare la Internet. Cu toate că cifrele indica o creştere exponenţială a conectării în plan global, inegalităţi continua să existe, iîn ceea ce priveşte capacitatea de a produce, disemina, stoca informaţie pe Internet, care rămâne în continuare concentrată în ţările puternic dezvoltate. Fenomenul nu poate fi inversat deoarece costurile de bază nu se modifică: dacă accesul Internet rămâne mic şi destul de scump în ţările în curs de dezvoltare, participarea lor în comerţul electronic va fi limitată la tradiţionalele relaţii de sub-contractori sau pre-contractori. Pentru a imbunătăţi acest aspect guvernele trebuie să implementeze politici specifice, să identifice segmentele în care e-commerce are şanse de a fi o sursă de profit în funcţie de specificul economiei naţionale, anume tranzacţii B2B, B2C, B2G.

Ultimii ani au relevat o explozie a utilizării Internetului, ca un canal pentru comerţul global, care facilitează vânzarea de mărfuri virtuale şi tangibile, de către întreprinderi sau persoane individuale, din ţări în curs de dezvoltare sau din economii în tranziţie care participă într-un anumit grad la comerţul electronic.

Creşterea utilizării Internetului a fost rezultatul creşterii dramatice a comerţului electronic în ţările industrializate, ca efect al masei critice de utilizatori online. Creşteri importante s-au remarcat în numărul de site-uri web, numărul de gazde Internet, precum şi veniturile din comerţul electronic. Ca evoluţie a veniturilor din comerţul electronic se poate vorbi despre o crestere lentaă între anii 1980-1990, însă la mijlocul anilor 90 în aplicaţia Business to Business au intrat masiv fabricanţi din industrie (în industria producătoare de maşini comenzile erau lansate prin furnizorii de automobile/distribuitori). Tot în această perioadă un număr mare de firme de prestări servicii orientate către consumatori sau spre sectorul de afaceri, au îceput să-şi extindă reţeaua internaţională sau de distribuţie, prin utilizarea reţelelor comerciale VAN.

De asemenea, apar noi provocaăi iî domenii cum ar fi taxele, unde rolul guvernelor va fi de continuare a creşterii veniturilor fără a avea efecte negative asupra alegerilor economice şi tehnologice. Aceste schimbări cer o reaşezare a politicilor comerciale guvernamentale, cât şi a practicilor şi procedurilor comerciale.În acest sens se încadrează decizia OMC de a nu impune taxe vamale produselor livrate în variantă electronică a stârnit o serie de controverse. În forma sa iniţială, acest angajament poate fi considerat drept temporar şi politic, dar există premisele pentru a deveni durabil şi legal. Din momentul în care s-a stabilit ca acest tip de comerţ să fie liber (exceptând protecţionismul creat de exemplu de standardele naţionale diferite), obiectivul principal al susţinătorilor săi a devenit prevenirea introducerii unor restricţii în acest domeniu. Oricum majoritatea încercărilor cu tentă protecţionistă şi care vizează acest sector, nu sunt din punct de vedere tehnic fezabile deocamdată, dar probabil că dezvoltarea tehnologică va fae posibilă luarea unor astfel de decizii.