Recenzie - Ce le-a Facut Statul Banilor Nostri

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Recenzie - Ce le-a Facut Statul Banilor Nostri.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 6 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Comert

Extras din document

Murray Newton Rothbard (1926 – 1995) s-a nascut in New York din parinti evrei si a studiat matematica si economia la Universitatea din Columbia unde si-a luat doctoratul in 1956. A fost profesor de economie la Universitatea Politehnica din New York si la Universitatea din Nevada, Las Vegas. Este unul din cei mai cunoscuti si respectati lideri ai Scolii Austriece pentru promovarea liberalismului economic. Rothbard este fost elev al celebrului Ludwig von Mises si autorul unor importante lucrari de economie, cum ar fi: “America’s Great Depression”, “Man, Economy and State” si “What Has Government Done to Our Money?”.

“Ce le-a facut statul banilor nostrii?” este poate cea mai complexa carte care abordeaza problematica monedei si in care sunt dezbatute diverse tematici, precum: ce sunt banii, aparitia si dezvoltarea acestora, rolul lor in cadrul societatii, rolul Bancii Centrale si rolul Statului in privinta banilor.

Cartea este structurata in patru capitol, intitulate sugestiv: “Introducere”, “Banii intr-o societate libera”, “Moneda si amestecul guvernamental” si “Prabusirea monetara a occidentului”.

In prima parte a cartii, Rothbard afirma ca moneda a fost une dintre primele marfuri controlate de guvern si este probabil cea mai incurcata problema economica din zilele noastre, guvernul implicandu-se din ce in ce mai mult in aceasta. El defineste moneda ca fiind “sangele sistemului nostru economic” si expune o serie de intrebari ce ne pot ajuta sa observam infaptuirea si functionarea unei piete libere a banilor: “Poate fi moneda furnizata in conditii de libertate?”, “Putem avea o piata libera prelungita si la moneda, asa cum ezista ea pentru producerea altor bunuri si servicii?”, “Cum ar arata o astfel de piata si care sunt efectele feluritelor controale guvernamentale?”.

Cel de-al doilea capitol debuteaza cu avantajele pe care le ofera schimbul si perceptia oamenilor asupra valorii marfurilor angajate intr-un schimb. Schimbul (trocul), punctul de plecare pentru aparitia banilor, reprezinta acordul intre 2 persoane de a transfera bunuri/servicii de la o persoana contra altor bunuri/servicii de la cealalta persoana. Ambele personae beneficiaza dintr-un schimb, ele acordand o importanta mai mare bunului pe care il primeste decat a bunului pe care il ofera.

Totusi, schimbul direct (barterul) a disparut, din cauza a doua probleme ale acestuia: “indivizibilitatea”, adica imposibilitatea de a imparti un bun si de a-l scbimba pentru mai multe bunuri de la mai multi producatori, si “lipsa de coincidenta a nevoilor”.

Prin disparitia barterului, apare schimbul indirect ce reprezinta faptul ca un produs este schimbat pe un bun, care nu ii satisface in mod direct o nevoie, insa care are o vandabilitate mai mare – poate fi vandut mai usor – si poate fi schimbat, la randul sau, pe un alt produs necesar. Un produs vandabil, va avea o cerere mai mare si, astfel, va putea fi folosit ca mijloc de schimb. Pentru ca un produs sa aiba o vandabilitate mai mare, el trebuie sa: aiba o cerere mai mare decat alte bunuri, sa poata fi impartit mai usor fara sa-si piarda din valoare, sa se patreze mai usor pe perioade lungi de timp si sa fie transportate pe distante mari fara sa-si piarda integritatea. In cele din urma, vor fi folosite ca mijloace de schimb universale doar cateva bunuri numite bani.

De-a lungul timpului, cele mai utilizate bunuri de pe piata libera au ramas aurul si argintul(banii), celelalte bunuri fiind eliminate treptat. Banii sunt o marfa ce se difera de alte marfuri prin rolul lor de mijloc de schimb si a caror valoare se determina prin interactiunea ofertei totale de bani cu cererea totala a oamenilor de a-i cumpara si a-i detine.

Banii sunt reprezentati de monede care, la randul lor, sunt divizati in parti mai mici. Astfel, bunurile/serviciile sunt vandute pe bani, iar banii sunt utilizati pentru a cumpara alte bunuri/servicii dorite.

Cum fiecarui bun i se atribuie o anumita valoare de bani, oamenii pot compara valoarea unui bun cu a altui bun, stabilind niste raporturi, numite preturi. Prin formarea libera a preturilor pe piata, oamenii de afaceri pot calcula economic.

Principala caracteristica a banilor, in functie de care s-au dat si denumirile acestora o reprezinta greutatea. De exemplu, “lira sterlina” reprezinta o greutate de un pfund de argint sau dolarul – o uncie de argint (taler).

Monedele sau aurul pot fi schimbate intr-o varietate de forme, deoarece caracteristica lor fundamental este greutatea. De exemplu, aurul a fost tranzactionat sub forma bruta (pepite), in saci (praf aurifer), ca bijuterii, ca monezi sau lingouri. Totusi, este adevarat ca din cauza costurilor mai mari de fabricare a monezilor din lingouri s-a ajuns la o apreciere mai mare a monezilor pe piata.

Rothbard dezbate problema baterii de moneda in conditii de libertate.Prin marcarea unei monede un producator privat poate garanta greutatea si finetea la fel ca monetaria statului. Conform “legii lui Greshlam”, “moneda artificial supraevaluata de guvern va scoate din circulatie moneda artificial subevaluata”.

Toate bunurile din economie se vor schimba in anumite raporturi cu banii. Aceste raporturi sunt numite preturi, iar “pretul banilor” este dat de raporturile de schimb dintre bani si gama de bunuri de pe piata. Pretul se modifica in functie de cererea si oferta unui bun pe piata, iar banii nu fac o exceptie: daca oferta de bani creste “pretul” lor va tinde sa scada si daca cererea de bani creste “pretul” se va mari. Oferta este data de stocul total de bani de pe piata, cererea reprezinta bunurile oferite in schimbul banilor impreuna cu numerarul detinut intr-o perioada de timp, iar utilitatea banilor sta in puterea lor de cumparare.

Desi, multi ar considera ca banii pot avea utilitatea doar atunci cand se afla intr-o circulatie activa, prin tranzactii, ei sunt la fel de folositori si cand sunt “inactivi”, adica cand sunt economisiti, deoarece ei sunt la dispozitia proprietarului in orice moment pentru a fi folositi intr-o posibila tranzactie viitoare.

Prin variatiile ofertei de moneda se schimba pretul banilor, in consecinta, se modifica eficacitatea unitatii monetare nerealizand nici un beneficiu social. Insa o variatie a detinerii de moneda, datorata modificarii cererii, aduc in mod real un beneficiu social, deoarece “ele satisfac o dorinta pentru un raport mai mic sau mai mare al detinerilor de moneda fata de activitatea efectuata de banii lichizi.” Astfel, putem afirma ca atunci cand oamenii spun ca vor mai multi bani, ei de fapt nu vor mai multe unitati monetare, ci “unitati mai eficace”, cu care se pot lua mai multe bunuri.

Fisiere in arhiva (1):

  • Recenzie - Ce le-a Facut Statul Banilor Nostri.doc

Alte informatii

Academia de Studii Economice - Facultatea de Comert