Rolul Turismului în Cadrul Comerțului Internațional cu Servicii

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Comerț
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 12 în total
Cuvinte : 2934
Mărime: 30.16KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
Universitarea Petrol Gaze-Ploiesti Specializarea: Economia comertului,turismului si serviciilor

Cuprins

Capitolul I:

Comerţul internaţional cu servicii

Capitolul II:

Specializarea în exportul de turism şi dezvoltarea economică

Capitolul III:

Turismul în tranzacţiile internaţionale

Bibliografie

Extras din document

CAPITOLUL I

Comerţul internaţional cu servicii

Evoluţiile din ultimele decenii reflectă o nouă caracteristică a economiilor ţărilor dezvoltate şi anume terţiarizarea acestora. Pierderea avantajelor comparative în industrie ca urmare a delocalizării producţiei în ţările în dezvoltare, în zone mai atractive prin cost de producţie şi fiscalitate, a determinat reorientarea structurii produsului intern brut al ţărilor dezvoltare prin valorificarea atuurilor pe care acestea le prezentau în domeniul serviciilor.

Ofertarea şi prestarea de servicii cât mai complexe devin elemente esenţiale ale competitivităţii internaţionale şi îşi pun din ce în ce mai puternic amprenta asupra activităţilor economice din toate ţările lumii, indiferent de nivelul de dezvoltare. Există numeroase deosebiri între grupurile de ţări în ceea ce priveşte dezvoltarea sectorului terţiar în raport cu celelalte sectoare ale economiei. Astfel, serviciile contribuie cu până la 60%-70% la formarea PIB-ului ţărilor dezvoltate.

Conform numeroaselor opinii vehiculate în literatura de specialitate, printre factorii care determină această intercondiţionalitate se pot menţiona:

- elasticitatea semnificativ mai ridicată a cererii de servicii în raport cu veniturile. Pe măsură ce veniturile cresc, s-a constatat că se accentuează înclinaţia de a cheltui mai mult pentru servicii în raport cu bunurile;

- bunurile încorporează tot mai multe active provenind din sectorul terţiar oferite de furnizori specializaţi (design, elemente de marketing etc).1

Fluxurile internaţionale de servicii se definesc tot mai mult printr-o dinamică deosebită: în anul 2005 acestea au înregistrat un nivel valoric de 2415 miliarde USD 2.

Potrivit aprecierilor OMC3, serviciile reprezintă sectorul cu cea mai dinamică evoluţie în cadrul economiei mondiale şi reprezintă aproximativ 2/3 din produsul global, concentrează 1/3 forţa de muncă la nivel mondial şi aproximativ 20% din comerţul internaţional.

Când s-a propus, la începutul anilor ′ 80, ideea stabilirii unor reguli în domeniul serviciilor în cadrul sistemului multilateral de comerţ, au existat mulţi oponenţi.

S-a considerat că pe această cale s-ar fi putut submina capacitatea guvernelor de a urmări realizarea unor obiective de interes naţional şi s-ar fi limitat

acţiune de reglementare din anumite sectoare.

Acordul care s-a elaborat în urma negocierilor a vizat asigurarea unui înalt grad de flexibilitate, atât în materie de reguli, cât şi de acces la pieţe. Astfel, principiile de bază ale GATS 4 sunt:

- toate serviciile sunt acoperite prin prevederile GATS;

- clauza naţiunii celei mai favorizate se aplică tuturor serviciilor (cu excepţia „excepţiilor temporare” ;

- clauza tratamentului naţional se aplică în domeniile unde există

angajamente asumate;

- transparenţa reglementărilor;

- reglementările în domeniu trebuie să fie obiective şi rezonabile;

-derularea plăţilor în cadrul comerţului cu servicii să nu fie restricţionate;

- angajamentele individuale ale statelor să fie negociate şi consolidate;

- liberalizarea progresivă prin negocieri viitoare.5

Serviciile sunt definite în mod curent ca activităţi, ca performanţe sau ca avantaje. Cea mai consacrată abordare tipologică privind serviciile este cea derivată în urma negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay finalizate cu Acordul privind comerţul cu servicii (GATS).

Conform prevederilor GATS există 4 moduri de tranzacţionare internaţională a serviciilor 6

- modul 1 sau cross border supply (tranzacţii de furnizare transfrontalieră de servicii): presupune rămânerea consumatorului în propriul teritoriu şi traversarea graniţelor naţionale în ceea ce priveşte furnizarea serviciului, furnizorul fiind situat într-o altă ţară. Furnizarea serviciului se poate efectua prin telefon, fax, Internet, televiziune, livrare de documente, dischete, casete, pe mail sau prin poştă. Serviciile de transport de mărfuri pe care îl presupune comerţul cu bunuri este un alt exemplu de cross border supply.

- modul 2 sau consumption abroad (deplasarea consumatorului către oferta de servicii): are loc atunci când consumatorul se deplasează în afara graniţelor naţionale Turismul, serviciile medicale prestate non-rezidenţilor, urmarea unor cursuri de specializare în străinătate intră în categoria consumtion abroad.

Preview document

Rolul Turismului în Cadrul Comerțului Internațional cu Servicii - Pagina 1
Rolul Turismului în Cadrul Comerțului Internațional cu Servicii - Pagina 2
Rolul Turismului în Cadrul Comerțului Internațional cu Servicii - Pagina 3
Rolul Turismului în Cadrul Comerțului Internațional cu Servicii - Pagina 4
Rolul Turismului în Cadrul Comerțului Internațional cu Servicii - Pagina 5
Rolul Turismului în Cadrul Comerțului Internațional cu Servicii - Pagina 6
Rolul Turismului în Cadrul Comerțului Internațional cu Servicii - Pagina 7
Rolul Turismului în Cadrul Comerțului Internațional cu Servicii - Pagina 8
Rolul Turismului în Cadrul Comerțului Internațional cu Servicii - Pagina 9
Rolul Turismului în Cadrul Comerțului Internațional cu Servicii - Pagina 10
Rolul Turismului în Cadrul Comerțului Internațional cu Servicii - Pagina 11
Rolul Turismului în Cadrul Comerțului Internațional cu Servicii - Pagina 12

Conținut arhivă zip

  • Rolul Turismului in Cadrul Comertului International cu Servicii.doc

Alții au mai descărcat și

Hypermarketul Real

1. ISTORICUL Hypermarket-urile sunt puncte de vânzare care au suprafata de peste 2500mp. Gama sortimentala cuprinde intre 25000-50000 produse....

Aparitia GATT-OMC

G.A.T.T. - O.M.C Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (1948-1995) Organizatia Mondiala a Comertului (1995-prezent) Contextul apariţiei GATT...

Analiza Activitatii de Comert Exterior

MEMORIU EXPLICATIV Lucrarea in cauza se numeste: “Analiza activitatii de comert exterior”. Primul capitol se numeste : Metode de fundamentare si...

Contributia lui Mihail Manoilescu la Critica si Dezvoltarea Teoriei Comertului International

1. Introducere în partea teoretică Teoria comerţului internaţional realizată de Mihail Manoilescu porneşte de la câteva puncte principale şi...

Comertul Electronic - eBay

Comerţul electronic Definiţie Comerţul electronic (e-commerce) se referă la desfăşurarea activităţilor specifice mediului de afaceri (tranzacţii)...

Acordul General Privind Comerțul cu Servicii

I. Elemente definitorii Serviciile ocupa o gama larga de activitati economice, de la servicii bancare, de asigurare si telecomunicatii pîna la...

Analiza Comparativa a 3 Magazine Online

Ce este comertul electronic? Pentru unele firme, comert electronic inseamna orice tranzactie financiara care utilizeaza tehnologia informatica....

Acoperirea Riscurilor in Comertul International

RISCUL – fundamentare teoretică Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte riscul ca fiind o ,,posibilitate de a ajunge într-o primejdie,...

Ai nevoie de altceva?