Rolul Turismului in Cadrul Comertului International cu Servicii

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Rolul Turismului in Cadrul Comertului International cu Servicii.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Comert

Cuprins

Capitolul I:
Comerţul internaţional cu servicii
Capitolul II:
Specializarea în exportul de turism şi dezvoltarea economică
Capitolul III:
Turismul în tranzacţiile internaţionale
Bibliografie

Extras din document

CAPITOLUL I

Comerţul internaţional cu servicii

Evoluţiile din ultimele decenii reflectă o nouă caracteristică a economiilor ţărilor dezvoltate şi anume terţiarizarea acestora. Pierderea avantajelor comparative în industrie ca urmare a delocalizării producţiei în ţările în dezvoltare, în zone mai atractive prin cost de producţie şi fiscalitate, a determinat reorientarea structurii produsului intern brut al ţărilor dezvoltare prin valorificarea atuurilor pe care acestea le prezentau în domeniul serviciilor.

Ofertarea şi prestarea de servicii cât mai complexe devin elemente esenţiale ale competitivităţii internaţionale şi îşi pun din ce în ce mai puternic amprenta asupra activităţilor economice din toate ţările lumii, indiferent de nivelul de dezvoltare. Există numeroase deosebiri între grupurile de ţări în ceea ce priveşte dezvoltarea sectorului terţiar în raport cu celelalte sectoare ale economiei. Astfel, serviciile contribuie cu până la 60%-70% la formarea PIB-ului ţărilor dezvoltate.

Conform numeroaselor opinii vehiculate în literatura de specialitate, printre factorii care determină această intercondiţionalitate se pot menţiona:

- elasticitatea semnificativ mai ridicată a cererii de servicii în raport cu veniturile. Pe măsură ce veniturile cresc, s-a constatat că se accentuează înclinaţia de a cheltui mai mult pentru servicii în raport cu bunurile;

- bunurile încorporează tot mai multe active provenind din sectorul terţiar oferite de furnizori specializaţi (design, elemente de marketing etc).1

Fluxurile internaţionale de servicii se definesc tot mai mult printr-o dinamică deosebită: în anul 2005 acestea au înregistrat un nivel valoric de 2415 miliarde USD 2.

Potrivit aprecierilor OMC3, serviciile reprezintă sectorul cu cea mai dinamică evoluţie în cadrul economiei mondiale şi reprezintă aproximativ 2/3 din produsul global, concentrează 1/3 forţa de muncă la nivel mondial şi aproximativ 20% din comerţul internaţional.

Când s-a propus, la începutul anilor ′ 80, ideea stabilirii unor reguli în domeniul serviciilor în cadrul sistemului multilateral de comerţ, au existat mulţi oponenţi.

S-a considerat că pe această cale s-ar fi putut submina capacitatea guvernelor de a urmări realizarea unor obiective de interes naţional şi s-ar fi limitat

acţiune de reglementare din anumite sectoare.

Acordul care s-a elaborat în urma negocierilor a vizat asigurarea unui înalt grad de flexibilitate, atât în materie de reguli, cât şi de acces la pieţe. Astfel, principiile de bază ale GATS 4 sunt:

- toate serviciile sunt acoperite prin prevederile GATS;

- clauza naţiunii celei mai favorizate se aplică tuturor serviciilor (cu excepţia „excepţiilor temporare” ;

- clauza tratamentului naţional se aplică în domeniile unde există

angajamente asumate;

- transparenţa reglementărilor;

- reglementările în domeniu trebuie să fie obiective şi rezonabile;

-derularea plăţilor în cadrul comerţului cu servicii să nu fie restricţionate;

- angajamentele individuale ale statelor să fie negociate şi consolidate;

- liberalizarea progresivă prin negocieri viitoare.5

Serviciile sunt definite în mod curent ca activităţi, ca performanţe sau ca avantaje. Cea mai consacrată abordare tipologică privind serviciile este cea derivată în urma negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay finalizate cu Acordul privind comerţul cu servicii (GATS).

Conform prevederilor GATS există 4 moduri de tranzacţionare internaţională a serviciilor 6

- modul 1 sau cross border supply (tranzacţii de furnizare transfrontalieră de servicii): presupune rămânerea consumatorului în propriul teritoriu şi traversarea graniţelor naţionale în ceea ce priveşte furnizarea serviciului, furnizorul fiind situat într-o altă ţară. Furnizarea serviciului se poate efectua prin telefon, fax, Internet, televiziune, livrare de documente, dischete, casete, pe mail sau prin poştă. Serviciile de transport de mărfuri pe care îl presupune comerţul cu bunuri este un alt exemplu de cross border supply.

- modul 2 sau consumption abroad (deplasarea consumatorului către oferta de servicii): are loc atunci când consumatorul se deplasează în afara graniţelor naţionale Turismul, serviciile medicale prestate non-rezidenţilor, urmarea unor cursuri de specializare în străinătate intră în categoria consumtion abroad.

Fisiere in arhiva (1):

  • Rolul Turismului in Cadrul Comertului International cu Servicii.doc

Alte informatii

Universitarea Petrol Gaze-Ploiesti Specializarea: Economia comertului,turismului si serviciilor