Teoria Avantajului Absolut in Comertul International Expusa in Opera lui Adam Smith

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Teoria Avantajului Absolut in Comertul International Expusa in Opera lui Adam Smith.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Mihaela Lutas

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domenii: Comert, Economie

Extras din document

Comerţul constituie o preocupare străveche a oamenilor. În cadrul acestuia comerţul exterior sau internaţional a fost întotdeauna un domeniu privilegiat de activitate.

Amploarea şi implicaţiile comerţului internaţional asupra celorlalte domenii ale vieţii sociale au crescut considerabil în ultimele cinci secole, iar în prezent volumul lui s-a amplificat în mod accelerat. De asemenea, adâncirea şi diversificarea interdependenţelor economice între ţările lumii, mai ales după cel de-al doilea război mondial, au readus problema relaţiilor economice internaţionale în prim plan, atât pentru specialişti, cât şi pentru marele public.

Aceste schimbări au reactivat interesul specialiştilor pentru teoriile despre comerţul internaţional şi, implicit, pentru istoria controverselor teoretice referitoare la această problemă. De asemenea, pe fondul impactului crescând al mijloacelor moderne de comunicare în masă asupra opiniei publice contemporane şi în legătură cu importanţa crescândă a relaţiilor economice internaţionale, se pun tot mai frecvent întrebări cum ar fi: care sunt criteriile specializării diferitelor ţări în producţie, care sunt avantajele şi dezavantajele comerţului exterior pentru partenerii implicaţi în schimburile internaţionale, care sunt rezultatele pe termen lung ale acestei activităţi pentru diferite categorii de ţări etc. Răspunsurile date de diferiţi autori la aceste întrebări diferă foarte mult, atât în funcţie de contextul istoric în care au abordat problemele, cât şi de optica şi interesele urmărite de fiecare gânditor.

Se disting două mari curente de gândire economică referitoare la relaţiile economice internaţionale.1 Primul, adiacent „centrului”, identificat cu interesele ţărilor dezvoltate, consideră relaţiile economice internaţionale ca pe un produs spontan al orientărilor economiilor naţionale spre anumite activităţi, fiecare economie structurându-se în funcţie de costurile comparative de producţie şi a avantajelor relative aferente. Adepţi ai acestei orientări şi, totodată, susţinători ai politicii liberului schimb sunt: A. Smith, D. Ricardo, J.B. Say, J.St. Mill, A. Marshall, F.W. Taussig, G. von Haberler, E. Heckscher, B. Ohlin, P.A. Samuelson, M.V. Posner, R. Vernon etc. Cel de-al doilea curent s-a format ca o reacţie împotriva doctrinei liberului schimb, reacţie tipică „periferiei” şi priveşte relaţiile economice internaţionale ca pe un rezultat al dezvoltării complexe a fiecărei economii naţionale. În această viziune este pusă în prim plan economia naţională şi interesele ei de dezvoltare iar politica externă preconizată este cea protecţionistă: A. Hamilton, S. N. Patten, Fr. List, H.Ch. Carey, J.P. Marţian, P.S.

Aurelian, A.D. Xenopol, M. Manoilescu, R. Prebisch, C. Furtado, A.G. Frank, A. Emmanuel, Samir Amin etc.

Aşadar, literatura existentă în domeniul teoriilor despre comerţul internaţional este foarte variată. Evocând pe scurt importanţa şi actualitatea acestui domeniu menţionez că voi urmări în cele ce urmează momentul ce mi se pare semnificativ pentru direcţia în care au evoluat teoriile despre comerţul internaţional : teoriile lui A. Smith.

Teoria avantajului absolut în comerţul internaţional

expusă în opera lui Adam Smith

Adam Smith (1723-1790) a fost un gânditor scoţian cu preocupări multiple, şi cu o vastă cultură. După studii de filosofie la Universitatea din Glasgow, apoi la Oxford, debutează în cariera universitară la Edinburg. Din 1751, i se oferă catedra de Logică, apoi cea de Filozofie morală a Universităţii din Glasgow.

O strânsă prietenie l-a legat de David Hume, al cărui „Tratat despre natura umană” l-a marcat profund. De asemenea, în timpul unei călătorii prin Europa, i-a cunoscut pe Quesnay, Turgot, Voltaire, alţi fiziocraţi şi enciclopedişti europeni, precum şi pe americanul Benjamin Franklin, ale căror idei îi vor influenţa gândirea.

În 1759 el a publicat o carte ce a stârnit senzaţie: „Teoria

sentimentelor morale”, dar opera sa de căpătâi va fi publicată în 1776 şi se va numi „Avuţia naţiunilor. O cercetare asupra naturii şi cauzelor ei”. Denumită şi „biblia liberalismului”, cartea s-a dovedit a fi, prin maniera de prezentare, de sistematizare şi, nu în ultimul rând, prin înţelepciunea pe care o degajă, cea mai realistă sinteză a problemelor economice ale timpului.

Creşterea importanţei pieţei externe, odată cu ridicarea nivelului forţelor de producţie capitaliste, a determinat pe plan teoretic încercarea lui Adam Smith de a explica modul în care comerţul internaţional poate asigura o economie de muncă socială naţională, contribuind astfel la creşterea productivităţii muncii, cât şi la adâncirea diviziunii muncii.

Pentru el diviziunea muncii „nu este, în principiu, efectul vreunei înţelepciuni omeneşti ce prevede şi are în vedere bogăţia generală, care este rezultatul ei. Este numai consecinţa necesară ( ) a unei oarecare înclinări în natura omului, care nu are în vedere o utilitate: este înclinarea de a trafica şi schimba un lucru pentru un altul”.

Fisiere in arhiva (1):

  • Teoria Avantajului Absolut in Comertul International Expusa in Opera lui Adam Smith.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA BABEŞ BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR