Asia, continentul pe care traieste peste jumatate din populatia lumii

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Asia, continentul pe care traieste peste jumatate din populatia lumii.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 9 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Comunicare

Extras din document

Asia este atât de întinsã, atât de diversã, atât de inegalã, încât cu greu poate fi surprinsã într-o privire cuprinzãtoare si include regiuni culturale si demografice distincte, de la Orientul Mijlociu pânã în îndepãrtata Japonie. Literatura de specialitate vorbeste despre o Asie aridã si muntoasã care porneste din Turcia, strãbate Asia Centralã si merge pânã în mijlocul Chinei. Aceastã centurã de deserturi, munti si tinuturi aride este marcatã din loc în loc de oaze, în jurul cãrora era grupatã cea mai mare parte a populatiei din tinuturile respective. Prosperitatea oazelor venea din agricultura care se putea practica pe portiuni restrânse, dar mai ales din comert.

Cea de-a doua Asie, Asia maritimã, se întinde din Peninsula Arabicã prin India pânã în Japonia si cuprinde delte mãnoase si are o intensã viatã comercialã. O datã cu descoperirea mãrilor si a cãilor maritime, partea de coastã a continentului se dezvoltã mai repede, devine mai populatã, de multe ori chiar suprapopulatã, capãtã preeminentã în fata Asiei aride si muntoase. Asia maritimã s-a ilustrat ca o regiune care a avut întelepciunea sã se detaseze de practici si modele traditionale, sã experimenteze si sã inoveze. Asia aridã a irumpt în ultimii ani pe prima scenã geopoliticã a lumii. Anuntat de dezintegrarea fostului spatiu sovietic, acest proces a fost decisiv consacrat o datã cu descoperirea bogãtiilor naturale din Caspica si cu lupta împotriva terorismului, fenomen aflat în extindere si care capãtã o importantã globalã.

Asiile culturale: Un relief aparte în masa compactã de pãmânt asiatic are aria turcicã, alcãtuitã din Turcia si popoarele din Asia Centralã care vorbesc limbi apropiate de limba turcã si fac parte din familia popoarelor turcice. Iranul de astãzi nu mai are nici întinderea, nici influenta imperiului de altãdatã, dar el este mostenitorul unei impresionante culturi si este un stat cu un rol-cheie în zonã. Ca sã ne facem o imagine despre ponderea Chinei în istoria omenirii, este suficient sã amintim cã aceastã tarã a detinut de-a lungul întregii sale existente între 1/5 si 1/6 din populatia lumii. Astãzi, din cele 6,6 miliarde de oameni ai planetei, 1,3 miliarde sunt chinezi. Cel mai impunãtor colos demografic al planetei, detinãtoare a unei impresionante culturi, China este înconjuratã la rândul ei de tãri cu bogate mosteniri culturale: Coreea, Japonia etc.

Asia este pãmântul pe care s-au afirmat mari culturi si mari civilizatii, adevãrate puncte de reper în istoria lumii, este continentul care are cel mai bun raport între exporturi si importuri. Dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, Asia a fost rãvãsitã de lupta de eliberare de sub dominatia colonialã, în multe dintre statele sale, de efortul de refacere dupã rãzboi, în altele, de înfruntarea dintre cele douã sisteme politice ale momentului, concretizatã cu deosebire în rãzboaiele din Coreea si din Vietnam. Asia încã mai este marcatã de consecintele celui de-al Doilea Rãzboi Mondial: Coreea este încã divizatã, relatiile dintre China si Taiwan se mentin tensionate, între Rusia si Japonia nu s-a semnat un tratat de pace datoritã insulelor Kurile. De asemenea, nu existã o structurã de securitate care sã fereascã regiunea de posibile conflicte. De aceea, Asia continuã sã evolueze sub „supravegherea“ SUA.

In Asia de Nord-Est se întâlnesc interesele primelor trei puteri militare ale momentului si ale primelor douã puteri economice (SUA si Japonia). Cele douã puteri economice nu sunt plasate pe continentul propriu-zis: Japonia este o putere insularã, desprinsã de masa compactã de pãmânt asiaticã. Statele Unite se aflã pe un alt continent; ele sunt prezente prin interese. Tara cea mai micã din zonã este Coreea. Într-un anume fel, peninsula coreeanã reproduce discrepantele din zonã. Coreea de Nord preponderent continentalã seamãnã mai mult cu continentul – sãracã, dar puternic militarizatã, fiind în acest fel mai apropiatã de Rusia si, partial, de China, în timp ce Coreea de Sud este incomparabil mai bogatã, apropiindu-se prin nivelul economic de standardele puterilor economice, SUA si Japonia. Datoritã unei strategii de dezvoltare ingenioase, Coreea a reusit sã creascã venitul pe cap de locuitor de opt ori într-un interval de treizeci de ani, a eradicat analfabetismul si a redus semnificativ decalajele care o despãrþeau de statele dezvoltate. Astãzi Coreea este unul din cei mai mari producãtori de circuite integrate pentru calculatoare, iar companiile Samsung, Daewoo, Hyundai sunt firme recunoscute peste tot în lume.

Japonia este cel mai mare exportator de capital, având un rol crucial în finantarea unor proiecte la nivel global. Este adevãrat cã, de o bunã bucatã de vreme, China cunoaste ritmuri remarcabile de cres tere economicã, dar pe o perioadã de 10-15 ani ea nu va fi în mãsurã sã recupereze decalajul fatã de Japonia. Japonia va continua sã fie cel mai puternic stat din punct de vedere economic, dar este dificil sã ne imaginãm cã aceastã tarã va putea converti forta economicã realã într-un avantaj strategic decisiv. Aceastã tarã are al treilea produs intern brut din lume, unul din cele mai mari PIB pe cap de locuitor de pe glob (cel putin dintre tãrile mari), este cel mai mare creditor financiar al lumii si detine întâietate într-o serie de ramuri ale industriei, cu deosebire în zona informaticii. Japonia s-a concentrat pe crearea unei economii bazate pe export, propulsate de cooperarea dintre stat si industrie. Schema de dezvoltare a economiei japoneze a functionat pentru cã s-a cuplat cu imensa piatã americanã, conditia de existentã a acestei scheme fiind exportul masiv si piata generoasã a altcuiva. Japonia a profitat de piata americanã pentru a-si pune la punct un aparat productiv extrem de performant. Marele ajutor al americanilor nu a constat în banii oferiti pentru reconstructie, ci în piata oferitã aproape în mod naiv, spun unii comentatori. Cel mai îngrijorãtor semnal a fost acela cã Japonia a întrecut Statele Unite în unele sectoare-cheie ale acestei industrii: componente microelectronice, microprocesoare, echipamente, imprimante, monitoare, procesoare. Japonia începe sã se impunã si pe piata sistemelor integrate, a software-ului specializat, domenii în care suprematia apartinea, în mod traditional, Americii. La începutul anilor ’90, rata economiilor era de 3 ori mai mare decât în America, Japonia angaja în laboratoarele de cercetare cu 70.000 mai multi cercetãtori si ingineri decât SUA si folosea de zece ori mai multi roboti pe liniile de asamblare.In timp ce europenii se strãduiau sã perfectioneze productia de masã, japonezii fãceau progrese în flexibilitate, producând, spre exemplu, automobile adaptate cerintelor clientilor individuali. Acestea se reflectã în diferentele considerabile între timpul alocat de japonezi, europeni sau americani producerii unei masini; si mai spectaculoase sunt diferentele în ceea ce priveste capacitatea de a iesi pe piatã cu un model absolut nou: japonezii pot sã proiecteze, sã construiascã si sã punã în vânzare un model nou de masinã în 46 de luni, dupã 1,7 milioane de ore de proiectare si lucru efectiv, americanii si europenii în doar 60 de luni si cu efort de-a lungul a 3 milioane de ore.

Fisiere in arhiva (1):

  • Asia, continentul pe care traieste peste jumatate din populatia lumii.docx