Campanie PR

I. Introducere

Bucovina, regiune istorico-geografică devenită Ducatul Bucovinei în timpul dominaţiei Imperiului Austro-Ungar, cuprinde teritoriul aferent în prezent zonei adiacente oraşelor Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi, Siret şi Vicovu de Sus din România, precum şi Cernăuţi şi Storojineţ din Ucraina.

Bucovina denumită și "Ţara de fagi" oferă călătorului privelişti de o rară frumuseţe. La acestea se adaugă mai multe mănăstiri construite de mari domnitori şi boieri moldoveni (Muşatinii, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Ştefan Tomşa, Alexandru Lăpuşneanu, Familia Movileştilor etc).

După 1530, biserici şi mănăstiri fortificate datând din sec. XV-XVI au fost împodobite cu frescă exterioară la iniţiativa domnitorului Petru Rareş, a mitropolitului Grigorie Roşca, a boierilor Arbore şi Movileşti. Prin grija restauratorilor şi a obştilor călugăreşti, lăcaşurile din Bucovina îşi continuă şi astăzi menirea, primind deopotrivă pe credincioşi sau pe simplii iubitori de frumos atraşi de faima albastrului de Voroneţ, roşului de Humor, verdelui de Suceviţa, galbenului de Moldoviţa sau măiestritei combinaţii de culori de la Arbore.

Frescele exterioare ale bisericilor Humor, Moldoviţa, Arbore, Voroneţ, Suceviţa, arhitectura şi pictura mănăstirilor Putna, Dragomirna, Râşca, Slatina, ale bisericilor Pătrăuţi, Bălineşti, Probota, Bogdana, bogatele muzee de artă medievală, frumuseţea peisajului şi a creaţiei artistice populare, au contribuit la decernarea distincţiei Mărul de Aur (Pomme d’Or) Bucovinei de către Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism, au dus la înscrierea tezaurului din Bucovina în catalogul UNESCO–“Mari monumente ale lumii”.

II. Definirea problemei

Turismul reprezintă un sector economic care dispune de un valoros potențial, suficient încât să devină o sursă de atracție de capital pentru piața internă și externă. Deși resurse există chiar din abundență, oferta actuală de produse turistice din regiune este relativ difersificată și de o calitate adesea contestată. Dacă ne întrebăm de ce turismul a ajuns la noi o ramură uitată vom găsi probabil multe răspunsuri, însă noi avem posibilitatea dezvoltării acestei ramuri folosind fondurile destinate dezvoltării, obiectivul nostru general fiind promovarea zonelor turistice ale țării, a tradițiilor românești, cât și schimbarea ideilor preconcepute conform cărora mediul rural nu poate oferi servicii de înaltă calitate și activități interesante. Bucovina prin amplasarea și dotările sale infrastructurale îndeplinește un rol strategic pentru dezvoltarea turismului în România.

Cu toate astea ne propunem o campanie de relații publice întrucât regiunea nu reușește să motiveze participarea unuia dintre publicurile sale principale, adică turiștii. Această problemă este cauzată de lipsa de vizibilitate a acestei regiuni în rândul publicului vizat.

III. Analiza situației

Pentru a putea concepe o campanie de Relații Publice am început prin a studia situația actuală, iar pentru asta am realizat un studiu de piață ce își propune analiza preferințelor românilor în ceea ce privește destinațiile de vacanță. Am avut în vedere un eșantion de 100 de persoane, cu vârste între 18 și 60 de ani cu un venit mediu pe cap de familie de peste 600 de lei care au minim studii liceale sau postliceale.

În urma studiului am observat că aproximativ 65% intenționează să petreacă o săptămână la destinația aleasă. În ceea ce privește destinația aleasă 47% din respondeți intenționează să meargă pe Valea Prahovei și aproximativ 27% planuiesc să viziteze Bucovina. Un aspect important al studiului este percepția oamenilor despre agroturism, majoritatea nu au fost niciodata într-o astfel de excursie, iar 31% intenționează să plece într-o excursie la țară.

Analiza SWOT

Puncte tari:

- Poziţia geografică–peisaje natural atractive;

- Relief foarte variat–o zonă natural deosebită;

- Ecosistem, rezervaţii naturale;

- Posibilitatea de a practica diverse tipuri de turism pe toată perioada anului (în toate anotimpurile);

- Existenţa monumentelor istorice;

- Existenţa „celor 1000 de biserici”;

- Existenţa muzeelor;

- Existenţa caselor memoriale;

- Valorificarea spaţiului multicultural şi multietnic, cu un bogat trecut istoric.

Puncte slabe:

- Insuficientă valorificare şi dezvoltare a potenţialului turistic;

- Promovarea insuficientă a unor obiective turistice (număr redus de centre de informare turistică, lipsa materialelor promoţionale de tipul broşurilor oferite gratuit în unităţile de cazare, lipsa unor ghiduri culturale din care turistul să poată afla activităţile şi evenimentele culturale ce se desfăşoară pe parcursul sejurului său);

- Lipsa organizării evenimentelor care să pună în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile din regiune;

- Măsuri insuficiente luate pentru păstrarea monumentelor istorice şi culturale;

- Ofertă de agrement insuficientă–agenţii economici din domeniu nu dispun de echipamente de recreere şi practicare a sporturilor accesibile turiştilor.